Decizia CCR nr. 802/2021Punctul 5

5. În motivarea excepției de neconstituționalitate autorul acesteia susține, în esență, că prevederile legale criticate sunt neconstituționale, prin aplicarea în perioada 2010-2017 a unei valori de referință sectorială dintr-un act normativ care a fost abrogat din 1 ianuarie 2010 și respins de Parlament la 19 martie 2012, prin plafonarea valorii de referință sectorială la nivelul anului 2008, pentru faptul că aceasta nu a fost revizuită periodic, nu a fost actualizată în raport cu creșterea estimată a prețurilor de consum, cu indicatorii de prioritate intersectorială și cu valorile de referință sectorială, neținând seama de prioritățile rezultate din obiectivele, proiectele, programele propuse de ordonatorii principali de credite, precum și de evoluția salariilor și valorilor de referință din alte sectoare bugetare, fiind încălcat și pct. 32, „Drepturile personalului din poliție“, din Codul european de etică al poliției, aprobat de Consiliul Europei prin Recomandarea Rec(2001) 10, adoptată de Comitetul Miniștrilor al CE la 19 septembrie 2001. Astfel, prin art. 48 alin. (1) pct. 8, 9 și 26 din Legea-cadru nr. 330/2009, valoarea de referință sectorială de 197,3387 lei, prevăzută de Ordonanța Guvernului nr. 8/2008, Ordonanța Guvernului nr. 38/2003 și Legea nr. 138/1999, a fost abrogată începând cu data de 1 ianuarie 2010 și respinsă de Parlament la 19 martie 2012, iar plata polițiștilor în perioada 2010-2017 s-a efectuat pe baza unei valori de referință sectorială abrogate/respinse, care nu mai subzistă și nu mai are corespondent în legislația care a prevăzut-o, fiind încălcat art. 1 alin. (3) și (5) din Constituție. Faptul că în perioada 2010-2017 polițiștii au fost salarizați pe baza unei valori de referință sectorială abrogate și respinse de Parlament, valoare ce nu mai are corespondent în actul normativ care a prevăzut-o inițial, este contrar art. 15 din Constituție. În perioada 2010-2017, valoarea de referință sectorială de 197,3387 lei nu a mai fost consacrată prin legile care au prevăzut-o inițial, deoarece acestea au fost abrogate/respinse de Parlament. Totodată, sunt încălcate dispozițiile art. 15 alin. (2) din Constituție, întrucât legea dispune numai pentru viitor, cu excepția legii penale sau contravenționale. Or, în acest caz s-a decis salarizarea polițiștilor pe baza unei valori de referință sectorială anterioare și care nu mai avea corespondent în actul normativ care a prevăzut-o inițial, acesta fiind abrogat/respins. A considera altfel ar însemna să se prelungească valabilitatea dispoziției de aplicare a unei valori de referință sectorială și după abrogarea actului normativ care a prevăzut-o anterior, ceea ce ar fi de neconceput și inadmisibil. În acest caz este încălcat și art. 64 alin. (3) din Legea nr. 24/2000 privind normele de tehnică legislativă pentru elaborarea actelor normative. Astfel, cu toate că Legea nr. 138/1999, Ordonanța Guvernului nr. 38/2003 și Ordonanța Guvernului nr. 8/2008 au fost abrogate din 1 ianuarie 2010, iar Ordonanța Guvernului nr. 8/2008 a fost și respinsă prin Legea nr. 49/2012, valoarea de referință sectorială care era prevăzută de aceste acte normative abrogate a continuat să fie aplicată în toată perioada 2010-2017, ceea ce este neconstituțional. Actele normative menționate sunt neconstituționale, întrucât creează un climat de instabilitate juridică, o stare de incertitudine în privința subiectelor de drept vizate și încalcă principiul previzibilității, deoarece nu explică în mod clar, sobru, concis și nu înlătură orice echivoc. Faptul că valoarea de referință sectorială, aplicabilă în cazul autorului excepției din 1 octombrie 2008, nu a fost revizuită periodic, nu a fost actualizată în raport cu creșterea estimată a prețurilor de consum, cu indicatorii de prioritate intersectorială și cu valorile de referință sectorială, neținând seama de prioritățile rezultate din obiectivele, proiectele, programele propuse de ordonatorii principali de credite, precum și de evoluția salariilor și a valorilor de referință din alte sectoare bugetare, încalcă art. 41 alin. (2) , art. 47 alin. (1) și art. 135 alin. (2) lit. f) din Constituție. Ca urmare a Deciziei Curții Constituționale nr. 794 din 15 decembrie 2016, în cazul magistraților, valoarea de referință sectorială a cunoscut creșteri însemnate, în aceeași perioadă de criză economică, criză care a fost invocată în mod insistent din anul 2009. Chiar și în condițiile în care autorul excepției, în calitate de fost polițist, nu se află în aceeași situație comparabilă cu magistrații, cărora le-a fost mărită valoarea de referință sectorială, instanța nu poate lăsa nesoluționată o astfel de cerere, având în vedere faptul că valoarea de referință sectorială la care a fost salarizat reclamantul este de la nivelul anului 2008 și nu a mai fost actualizată/indexată. În acest caz este încălcat principiul încrederii în statul de drept, care implică asigurarea aplicării legilor adoptate în spiritul și litera lor, concomitent cu eliminarea oricăror tendințe de reglementare a unor situații juridice fictive, principiu care face necesar ca titularii drepturilor recunoscute să se poată bucura efectiv de acestea pentru perioada în care au fost prevăzute de lege, nu și după ce drepturile au fost abrogate/respinse. Sunt invocate aspecte din jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului, spre exemplu Hotărârea din 1 decembrie 2005, pronunțată în Cauza Păduraru împotriva României. Așa cum rezultă din nota de fundamentare și din preambulul Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 43/2016 și ale Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 57/2015, de la data intrării în vigoare a Legii-cadru nr. 284/2010 nu s-au aplicat valoarea de referință sectorială și coeficienții de ierarhizare corespunzători claselor de salarizare prevăzuți în anexele Legii-cadru nr. 284/2010, ceea ce demonstrează că în cazul autorului excepției a continuat să fie aplicată aceeași valoare de referință sectorială de la nivelul anului 2008. Totodată, în aceeași perioadă de timp, în cazul magistraților valoarea de referință sectorială a fost mărită/indexată de la 291,98 lei, la 347,10 lei, apoi la 371,7 lei și, respectiv, 405 lei. Este cunoscut faptul că o serie întreagă de drepturi salariale au fost câștigate mai întâi în instanță de către magistrați, pentru ca apoi aceste drepturi salariale să fie acordate și celorlalte categorii de bugetari, un astfel de raționament fiind valabil și în cazul dedus judecății, nefiind posibil ca pentru plata salariilor polițiștilor să fie utilizată în perioada 2010-2018 o valoare de referință sectorială care este stabilită la nivelul lunii octombrie 2008, care a fost abrogată din 1 ianuarie 2010 și respinsă de Parlament la 19 martie 2012 și care nu a fost indexată/majorată, cu toate că în cei 9 ani prețurile de consum au cunoscut creșteri însemnate. ...