Decizia CCR nr. 731/2021Punctul 24

24. Astfel, Curtea reține că, în preambulul actului normativ, Guvernul își motivează intervenția legislativă prin „diminuarea efortului bugetar anual de repartizare, în regim de urgență, a unor sume pentru asigurarea continuității serviciului public de încălzire a populației în sezonul de iarnă, dată fiind necesitatea stringentă de realizare a investițiilor în sistem“, astfel că, „în lipsa adoptării prevederilor în materia serviciilor comunitare de utilități publice, consecințele negative care ar putea fi produse constau în împrejurarea potrivit căreia anumite servicii publice nu ar fi asigurate în regim de continuitate, precum alimentarea populației cu apă potabilă, termoficare sau salubritate, cu impact negativ asupra sănătății populației“. În plus, Guvernul motivează că „necesitatea stringentă a creșterii contribuției sectorului energetic la îndeplinirea obiectivelor privind reducerea emisiilor de dioxid de carbon și eficiența energetică“ impune „implementarea unui program multianual destinat modernizării, extinderii sau înființării sistemelor de alimentare centralizată cu energie termică a localităților“, arătând că, „în situația neadoptării prevederilor privind investițiile în termoficare, consecințele negative care ar putea fi produse constau în imposibilitatea legală pentru încheierea contractelor de finanțare multianuale, care permit unităților administrativ-teritoriale desfășurarea unui program investițional concret și coerent care ar evidenția pe termen scurt rezultatele obținute în modernizarea sistemelor de alimentare centralizată cu energie termică a localităților“. Prin urmare, „luând în considerare faptul că aceste elemente vizează interesul public, constituind situații de urgență și extraordinare a căror reglementare nu poate fi amânată“, Guvernul a adoptat ordonanța de urgență care face obiectul prezentului control. De asemenea, în nota de fundamentare a actului normativ, Guvernul arată că, „dată fiind starea tehnică precară a centralelor de producere a energiei termice, majoritatea cu durata de viață expirată și o capacitate supradimensionată raportat la necesarul actual de consum energie termică, dar și în considerarea dezvoltării urbanistice la nivelul orașelor și municipiilor, se propune extinderea finanțărilor acordate de la reabilitarea sistemelor de alimentare centralizată cu energie termică la modernizarea și dezvoltarea celor existente și înființarea altora noi“. Se prezintă faptul că, „în vederea stabilirii necesarului de finanțare pentru perioada 2019-2025, (...) au fost solicitate unităților administrativ-teritoriale informații cu privire la investițiile preconizate în sistemul centralizat de alimentare cu energie termică (centrale termice, distribuție și transport) a populației (...). Din cele 53 de autorități ale administrației publice locale intervievate, 9 unități administrativ-teritoriale nu au solicitat fonduri, iar din centralizarea datelor transmise de 27 de unități administrativ-teritoriale, rezultă un necesar de finanțare a investițiilor în sumă de 14.614.805 mii lei, echivalentul a aproximativ 3,1 miliarde euro (din care municipiul București a prezentat un necesar de 8.587.663 mii lei)“. ...