Decizia CCR nr. 731/2021Punctul 25

25. Examinând criticile formulate, Curtea constată că, în justificarea situației extraordinare a cărei reglementare se impune prin adoptarea unei ordonanțe de urgență în domeniul finanțării investițiilor pentru modernizarea, reabilitarea, retehnologizarea și extinderea sau înființarea sistemelor de alimentare centralizată cu energie termică a localităților, în preambulul actului normativ criticat, Guvernul, pornind de la situația de fapt pe care o prezintă în nota de fundamentare (starea tehnică precară a centralelor de producere a energiei termice, capacitatea supradimensionată raportată la necesarul actual de consum de energie termică, dezvoltarea urbanistică la nivelul orașelor și municipiilor, subfinanțarea fondurilor necesare investițiilor în termoficare), invocă „imposibilitatea legală pentru încheierea contractelor de finanțare multianuale“, menite să asigure „îndeplinirea obiectivelor privind reducerea emisiilor de dioxid de carbon și eficiența energetică“. Cu alte cuvinte, prin adoptarea actului normativ în regim de urgență se creează posibilitatea unităților administrativ-teritoriale de a desfășura un „program investițional concret și coerent care ar evidenția pe termen scurt rezultatele obținute în modernizarea sistemelor de alimentare centralizată cu energie termică a localităților“. Mai mult, intervenția legislativă are ca obiectiv „diminuarea efortului bugetar anual de repartizare, în regim de urgență, a unor sume pentru asigurarea continuității serviciului public de încălzire a populației în sezonul de iarnă“, Guvernul justificând adoptarea actului normativ prin preîntâmpinarea consecințelor negative care s-ar putea produce dacă anumite servicii publice (alimentarea populației cu apă potabilă, termoficare sau salubritate) nu ar fi asigurate în regim de continuitate, împrejurare ce ar avea „un impact negativ asupra sănătății populației“. ...