Decizia CCR nr. 644/2021Punctul 6

6. Cauza fiind în stare de judecată, președintele Curții acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care solicită respingerea, ca neîntemeiată, a excepției de neconstituționalitate și menținerea jurisprudenței instanței de control constituțional în materie. Invocă, în acest sens, deciziile Curții Constituționale nr. 1.376 din 26 octombrie 2010 și nr. 225 din 15 martie 2012. Totodată, apreciază că dispozițiile art. 2 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 43/2002 nu încalcă prevederile art. 132 din Constituție. Arată că Direcția Națională Anticorupție a fost concepută ca o structură cu personalitate juridică în cadrul Ministerului Public. Reține că, potrivit art. 131 alin. (2) din Legea fundamentală, „Ministerul Public își exercită atribuțiile prin procurori constituiți în parchete, în condițiile legii“. Arată că Direcția Națională Anticorupție se află în subordinea procurorului general, potrivit principiului controlului ierarhic superior. Reține, de asemenea, că, potrivit art. 132 alin. (1) din Legea fundamentală, procurorii își desfășoară activitatea în baza principiul controlului ierarhic, dar și în baza principiului legalității și al imparțialității, așa încât dispozițiile criticate constituie o reflectare a acestor principii constituționale și o subliniere a naturii acestei direcții. Constată, așadar, că dispozițiile constituționale invocate nu sunt încălcate, având în vedere rațiunea edictării actului normativ de înființare a acestei direcții, legiuitorul fiind pe deplin legitimat să înființeze și să organizeze această structură. Apreciază că dispozițiile criticate nu aduc atingere nici dreptului la un proces echitabil și principiului imparțialității. În acest sens, consideră că drepturile inculpatului nu sunt afectate în faza de urmărire penală de faptul că respectiva cauză penală este instrumentată de un anumit procuror desemnat de conducătorul parchetului în mod obiectiv, având în vedere criterii administrative, iar nu prin repartizarea aleatorie, astfel cum este stabilit prin regulamentul de organizare și funcționare, pentru instanțele de judecată. Reține că, pe parcursul urmăririi penale, partea are dreptul la apărător, la cunoașterea actelor procesuale întocmite de procuror, se poate adresa cu plângere împotriva actelor și măsurilor dispuse de procuror, în fața judecătorului de cameră preliminară și în fața instanței de judecată, în toate căile de atac ordinare și extraordinare. ...