Decizia CCR nr. 618/2021Punctul 13

13. Tribunalul Botoșani - Secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal apreciază că excepția de neconstituționalitate nu este întemeiată. Astfel, arată că, în expunerea de motive a Legii-cadru nr. 153/2017 s-a arătat că prima schimbare preconizată este aceea de a se elimina disfuncționalitățile existente în sistemul public de salarizare, tot la modificările preconizate indicându-se și stabilirea aceluiași nivel de salarizare pentru funcțiile comune existente în cadrul familiei ocupaționale. Prin urmare, scopul noului act normativ este reglementarea salarizării în final pe principii echitabile, iar alinierea etapizată a salariilor prevăzută de art. 38 alin. (1) din Legea-cadru nr. 153/2017 a avut în vedere și împrejurarea că normele de salarizare anterioare au eliminat deja unele disfuncționalități salariale, răspunzând totodată constrângerilor financiare bugetare. De asemenea, apreciază că o aliniere progresivă permite și o identificare mai riguroasă a situațiilor discriminatorii. Ca atare, norma are ca finalitate tocmai înlăturarea discriminărilor. De prevederile art. 38 alin. (6) din Legea nr. 153/2017, care garantează nediscriminarea prin plafonarea salariilor la cele din grila din anul 2022, moment față de care se dorește alinierea salariilor, autorii excepției doresc să se folosească pentru a obține salariul la maximul din grila din anul 2022, fiind nemulțumiți de dispozițiile și de modul de aplicare a alin. (4) din același articol de lege. Prevederile acestui din urmă alineat instituie însă același mod de stabilire a salariului pentru toți angajații aflați în aceeași situație, neconținând dispoziții discriminatorii, concretizând în fapt tocmai principiul egalității în drepturi prevăzut de art. 16 alin. (1) din Constituție. Eventualele diferențe salariale pot proveni din aplicarea unor norme salariale anterioare și sunt reglementate de alin. (6) , însă aceste diferențe anterioare nu fac obiectul cauzelor în care au fost ridicate excepțiile de neconstituționalitate. Ca urmare, instanța de judecată apreciază că există proporționalitate între mijloacele utilizate (creșterea graduală a drepturilor salariate) și scopul urmărit (reechilibrarea salarizării personalului plătit din fonduri publice) și că există un echilibru echitabil între interesele generale ale colectivității și protecția drepturilor fundamentale ale individului, din moment ce se asigură și încadrarea în fondurile bugetare, veniturile salariaților care nu sunt încă la maximul din grilă cresc, iar drepturile salariale câștigate de salariații care ajung deja la maxim sunt păstrate și plafonate la acest nivel maxim. ...