Decizia CCR nr. 501/2021Punctul 26

26. Curtea amintește că reglementarea condițiilor amânării aplicării pedepsei intră în atribuțiile organului legiuitor, Parlamentul, conform politicii penale a statului, potrivit rolului său constituțional de unică autoritate legiuitoare a țării, consacrat de prevederile art. 61 alin. (1) din Legea fundamentală. Ca atare, prin reglementarea condițiilor în care instanța poate dispune amânarea aplicării pedepsei, inclusiv condiția manifestării de către infractor a acordului de a presta o muncă neremunerată în folosul comunității, prevăzută de dispozițiile art. 83 alin. (1) lit. c) din Codul penal, Parlamentul sa plasat în interiorul marjei sale de apreciere. Condiționarea, prin norma penală criticată, a dispunerii de către instanță a amânării aplicării pedepsei reprezintă o opțiune de politică legislativă ce nu poate fi considerată neconstituțională, mai mult, norma criticată fiind în acord cu dispozițiile art. 42 alin. (1) din Legea fundamentală (Decizia nr. 666 din 30 octombrie 2018, precitată, paragraful 36, și Decizia nr. 616 din 22 septembrie 2020, precitată, paragraful 25). ...