Decizia CCR nr. 423/2021Punctul 21

21. În prezenta cauză, Curtea observă că autoarea excepției de neconstituționalitate motivează neconformitatea dispozițiilor legale criticate cu Constituția din perspectiva a ce ar trebui sau nu să se înțeleagă prin sintagma „erori materiale“ din cuprinsul dispozițiilor art. 503 alin. (2) pct. 2 din Codul de procedură civilă, prin raportare la diverse situații apărute în practica instanțelor de judecată. Or, acestea nu constituie veritabile critici de neconstituționalitate, ci elemente care țin de interpretarea și aplicarea legii în raport cu situațiile concrete supuse judecății, care excedează competenței instanței de contencios constituțional. În același timp, având în vedere dispozițiile art. 2 alin. (3) din Legea nr. 47/1992, Curtea nu are competența de a modifica sau completa dispozițiile de lege supuse controlului de constituționalitate și nici nu este competentă să controleze constituționalitatea unei interpretări date de o anumită instanță judecătorească textelor legale criticate, astfel încât excepția de neconstituționalitate urmează a fi respinsă ca inadmisibilă (a se vedea în acest sens Decizia nr. 504 din 7 octombrie 2014, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 941 din 22 decembrie 2014, paragraful 15). ...