Decizia CCR nr. 250/2021Punctul 5

5. În motivarea excepției de neconstituționalitate se susține, în esență, că sintagma „revizuirea unei hotărâri pronunțate asupra fondului sau care evocă fondul“ cuprinsă în textul de lege criticat este lipsită de accesibilitate, claritate, precizie și previzibilitate și nu exclude echivocul, nefiind expres definită, iar din modul de redactare nu poate fi determinată cu exactitate noțiunea de „hotărâre pronunțată asupra fondului“ sau „hotărâre care evocă fondul“. De aceea, o persoană fără studii juridice - sau chiar cu studii juridice - nu poate să își dea seama dacă hotărârea dată de o instanță intră sub incidența normei. Această lipsă de claritate și previzibilitate este de natură a încălca principiul egalității în drepturi, prin raportare la alți cetățeni care pot înțelege cu claritate conduita pe care trebuie să o adopte prin raportare la claritatea, previzibilitatea și accesibilitatea normei juridice, nesocotindu-se totodată și dreptul la un proces echitabil al acelei persoane. Aceste noțiuni nu sunt definite în mod expres, fiind evazive și echivoce, astfel că este dificil să se stabilească ce hotărâri, în concret, se circumscriu sferei de aplicare a acestor categorii. Se creează cetățeanului o sarcină exorbitantă, întrucât, chiar jurist fiind, este nevoit să parcurgă numeroase legi sau jurisprudență pentru a putea să deducă dacă hotărârea dată de o instanță este „pronunțată asupra fondului“ sau „evocă fondul“. Menționează și Decizia nr. 1.039 din 5 decembrie 2012, prin care Curtea Constituțională a statuat că „prevederile art. 21 alin. (2) teza întâi din Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004 sunt neconstituționale în măsura în care se interpretează în sensul că nu pot face obiectul revizuirii hotărârile definitive și irevocabile pronunțate de instanțele de recurs, cu încălcarea principiului priorității dreptului Uniunii Europene, atunci când nu evocă fondul cauzei“. ...