Decizia CCR nr. 216/2021Punctul 23

23. În final, referitor la susținerile autorului excepției potrivit cărora „un inspector de integritate ce funcționează sub imperiul legalității își desfășoară activitatea de evaluare numai în condițiile Legii nr. 176/2010, fără a face interpretări și analogii, iar prin acest mod de lucru se încalcă principiul unei evaluări echitabile, imparțiale, potrivit regulilor prevăzute în art. 6 și 7 din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale, precum și principiul specialității și diferențierii dintre un organ executiv și unul deliberativ la nivelul unei autorități administrative“, Curtea constată că acestea sunt neîntemeiate. În jurisprudența sa constantă asupra dispozițiilor Legii nr. 176/2010, care reglementează organizarea și funcționarea Agenției Naționale de Integritate și activitatea inspectorilor de integritate, de exemplu, prin Decizia nr. 663 din 26 iunie 2012, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 596 din 21 august 2012, sau Decizia nr. 309 din 5 iunie 2014, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 581 din 4 august 2014, Curtea a reținut că Agenția Națională de Integritate desfășoară o activitate administrativă și în competența sa nu intră soluționarea unor cazuri litigioase. Totodată, Agenția Națională de Integritate nu pronunță hotărâri învestite cu autoritate de lucru judecat, ci întocmește rapoarte care se concretizează în evaluări ale unor fapte ori situații cu semnificație juridică, a căror finalitate conferă dreptul de sesizare a instanțelor de judecată sau, după caz, a altor autorități și instituții competente, în vederea dispunerii măsurilor prevăzute de lege. Cu privire la măsurile prevăzute de lege în competența inspectorului de integritate, Curtea a reținut, prin Decizia nr. 428 din 21 iunie 2016, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 824 din 19 octombrie 2016, paragraful 17, că toate măsurile, inclusiv cele sancționatoare, ce pot fi dispuse de inspectorii de integritate pot fi contestate la instanțele judecătorești competente și că acestea reprezintă acte prin care se urmărește protejarea valorilor sociale și a principiilor legalității, obiectivității și imparțialității în exercitarea funcțiilor publice. ...