Decizia CCR nr. 122/2021Punctul 6

6. Înalta Curte de Casație și Justiție - Secția penală consideră că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată. În acest sens reține, în esență, în acord cu jurisprudența instanței de contencios constituțional, că procedura de cameră preliminară a fost concepută de legiuitor ca o procedură-filtru în cadrul căreia se examinează competența și legalitatea sesizării instanței, legalitatea actelor de urmărire penală efectuate în cauză, precum și legalitatea modului de administrare a probelor în faza de urmărire penală. Totodată, instanța supremă arată că, prin specificul ei, activitatea judecătorului de cameră preliminară nu privește fondul cauzei, actul procesual exercitat de către acesta neantamând și nedispunând, în sens pozitiv sau negativ, cu privire la elementele esențiale ale raportului de conflict: faptă, persoană și vinovăție. Neavând, prin urmare, competența de a analiza fundamentul și aptitudinea funcțională ale acțiunii penale, judecătorul de cameră preliminară nu poate evalua nici incidența vreunuia dintre cazurile care împiedică punerea în mișcare și exercitarea acțiunii penale prevăzute de art. 16 alin. (1) din Codul de procedură penală (în speță, intervenirea prescripției răspunderii penale) și nici nu poate dispune o soluție cu privire la acțiunea penală în acest sens, această atribuție constituind apanajul exclusiv al instanței de judecată. Apreciază că o astfel de limitare a competenței funcționale a judecătorului de cameră preliminară învestit cu rechizitoriu nu constituie expresia încălcării dreptului la un proces echitabil și la apărare al acuzatului, astfel cum susține autorul excepției de neconstituționalitate, întrucât prin dispozițiile art. 342 și următoarele din Codul de procedură penală se instituie în competența acestuia tocmai verificarea conformității probelor administrate și a actelor procesuale efectuate în cursul urmăririi penale cu garanțiile de echitabilitate a procedurii. Legalitatea administrării probelor și a efectuării anchetei este strâns și exclusiv legată de asigurarea caracterului echitabil al procesului penal. Ca urmare, instanța supremă reține că, prin conținutul dispozițiilor care reglementează camera preliminară și prin soluțiile care pot fi dispuse în acest cadru, sunt prevăzute criteriile în baza cărora se stabilește dacă procedura în cursul urmăririi penale a avut un caracter echitabil pentru a se putea proceda la judecata pe fond. Deopotrivă, instanța supremă apreciază că aceeași limitare a competenței funcționale a judecătorului de cameră preliminară nu are ca efect nici încălcarea dreptului la apărare al autorului excepției, atâta vreme cât acesta are posibilitatea de a invoca oricare dintre impedimentele prevăzute de art. 16 alin. (1) din Codul de procedură penală în fața judecătorului ce va fi învestit cu judecarea fondului cauzei. ...