Decizia ÎCCJ nr. 74/2026 (HP)Punctul V

V. Examenul jurisprudenței în materie A. Jurisprudența națională relevantă 30. S-a solicitat punctul de vedere al instanțelor de judecată asupra chestiunii de drept supuse dezlegării. ... 31. În urma consultării materialelor transmise de către instanțele de judecată s-a constatat că a fost identificată o primă orientare^4, în care se consideră că, în interpretarea dispozițiilor art. 67 alin. (2^2) din Legea nr. 192/2006, acordul de mediere este o cauză de încetare a procesului penal distinctă de retragere și împăcare, astfel că nu se completează cu prevederile art. 158 sau 159, inclusiv art. 158 alin. (4) din Codul penal vizând însușirea de procuror a retragerii plângerii. ^4 În acest sens au fost exprimate puncte de vedere de către: curțile de apel Alba Iulia, Bacău, București, Cluj, Craiova, Galați, Iași (opinia majoritară), Suceava, Timișoara, Pitești, Ploiești, tribunalele Arad, Alba, Gorj, Olt, Mehedinți, Sălaj, Caraș-Severin, Iași (o opinie), Maramureș, Vaslui și judecătoriile arondate acestora sau parte dintre ele. ... 32. În susținerea acestei opinii se apreciază că interpretarea literală a dispozițiilor art. 67 alin. (2^2) din Legea nr. 192/2006 este clară, legiuitorul statuând expres că încheierea unui acord de mediere în latura penală a unei infracțiuni (...) constituie o cauză sui-generis care înlătură răspunderea penală. Folosirea explicită a acestei formulări exclude calificarea acordului de mediere ca simplă formă particulară a retragerii plângerii prealabile ori a împăcării. ... 33. Totodată, norma specială instituie și un regim juridic propriu sub aspect temporal, prevăzând că acordul de mediere poate interveni până la citirea actului de sesizare. Prin urmare, legiuitorul nu a înțeles să trimită la regimul general al art. 158 ori al art. 159 din Codul penal, ci a configurat o instituție autonomă, cu natură juridică și condiții proprii de incidență. ... 34. În consecință, dispozițiile art. 158 și 159 din Codul penal nu completează regimul juridic al acordului de mediere în ceea ce privește natura sa juridică ori condițiile sale de eficacitate, având relevanță numai pentru determinarea sferei infracțiunilor în care medierea este permisă, potrivit art. 67 alin. (2) din Legea nr. 192/2006. ... 35. Prin urmare, art. 158 alin. (4) din Codul penal, referitor la însușirea de către procuror a retragerii plângerii prealabile, nu este aplicabil acordului de mediere, întrucât acesta din urmă nu reprezintă o retragere a plângerii, ci o cauză autonomă de înlăturare a răspunderii penale, prevăzută de legea specială. ... 36. Art. 16 alin. (1) lit. g) din Codul de procedură penală care reglementează cauza de încetare a procesului penal distinge între temeiurile retragerii plângerii, împăcării și ale acordului de mediere. ... 37. S-a mai argumentat că este adevărat că în alin. (2) al art. 67 se menționează că, în latura penală a procesului, dispozițiile privind medierea se aplică numai în cauzele privind infracțiuni pentru care, potrivit legii, retragerea plângerii prealabile sau împăcarea părților înlătură răspunderea penală, făcându-se astfel o trimitere la ipotezele celor două instituții, însă nu există o asemenea trimitere și în ceea ce privește celelalte condiții pentru producerea efectului de încetare a procesului penal. ... 38. În cea de-a doua opinie^5 s-a apreciat că acordul de mediere nu este o cauză distinctă de retragere a plângerii prealabile sau de împăcare, ci, în esență, parcurgerea procedurii de mediere prin raportare la prevederile art. 67 alin. (2^2) din Legea nr. 192/2006 reprezintă fie o retragere a plângerii prealabile, fie o împăcare și dispozițiile legii speciale se completează cu prevederile art. 158 sau 159 din Codul penal, inclusiv art. 158 alin. (4) din Codul penal vizând însușirea de procuror a retragerii plângerii. ^5 Opinie exprimată de curțile de apel Târgu Mureș, Oradea și Iași (o opinie), tribunalele Brașov, București, Cluj, Dolj, Ilfov, Iași (o opinie), Hunedoara și unele judecătorii arondate acestora. ... 39. S-a considerat că medierea este doar o modalitate formală, prevăzută de legea specială, prin care se manifestă/se exteriorizează instituțiile de drept penal substanțial (retragerea plângerii sau împăcarea). ... 40. Această orientare susține că medierea reprezintă doar instrumentul prin care părțile ajung la retragerea plângerii sau împăcare, efectele de drept penal fiind guvernate de dreptul comun (Codul penal). Codul penal este sediul general al materiei pentru cauzele care înlătură răspunderea penală, astfel că dispozițiile legii speciale a medierii se completează cu prevederile art. 158 și 159 din Codul penal. Deși procedura este guvernată de Legea nr. 192/2006, efectele penale și limitele exercitării acestui drept (al medierii) trebuie să rămână sub incidența Codului penal. ... 41. S-a exprimat și o a treia opinie^6, în sensul că, deși acordul de mediere reprezintă o cauză sui-generis de înlăturare a răspunderii penale, prevăzută de art. 16 alin. (1) lit. g) din Codul de procedură penală, care determină încetarea procesului penal, poate produce efecte numai în condițiile art. 158 sau 159 din Codul penal. ^6 Judecătoriile Buhuși, Medgidia, Moldova Nouă, Motru, Ploiești, Reșița, Sânnicolau Mare și Târgu Jiu. ... 42. În susținerea acestei opinii au fost avute în vedere considerentele Deciziei nr. 397/2016 cuprinse în paragrafele 3639, susținându-se că, deși medierea reprezintă o cauză suigeneris care înlătură răspunderea penală, nu poate avea consecințe juridice autonome, ci numai în limitele și condițiile în care operează retragerea plângerii prealabile sau împăcarea părților. ... ... B. Jurisprudența relevantă a Înaltei Curți de Casație și Justiție 43. Cu referire la problema de drept ce face obiectul sesizării, în cadrul deciziilor obligatorii, menite să asigure unificarea practicii judiciare, a fost identificată Decizia nr. 9 din 17 aprilie 2015, pronunțată de Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept în materie penală^7, prin care s-a stabilit că, în aplicarea dispozițiilor art. 67 din Legea nr. 192/2006 privind medierea și organizarea profesiei de mediator, încheierea unui acord de mediere constituie o cauză sui-generis care înlătură răspunderea penală, distinctă de împăcare. ^7 Publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 406 din 9 iunie 2015. ... 44. În ceea ce privește deciziile de speță, în urma examenului de jurisprudență efectuat la nivelul Înaltei Curți de Casație și Justiție, au fost identificate o serie de hotărâri care prezintă relevanță pentru problema de drept analizată, respectiv: 1. Decizia nr. 350/A/2015, pronunțată de Secția penală, unde, printre altele, s-au reținut următoarele: Examinând contestația în anulare formulată, în raport de criticile formulate și în temeiul art. 432 din Codul de procedură penală, Înalta Curte constată următoarele: Potrivit art. 67 alin. (2) din Legea nr. 192/2006 privind medierea și organizarea profesiei de mediator, în latura penală a procesului, dispozițiile privind medierea se aplică numai în cauzele privind infracțiuni pentru care, potrivit legii, retragerea plângerii prealabile sau împăcarea părților înlătură răspunderea penală. (...) Înalta Curte constată, în dezacord cu instanța de apel, că medierea nu reprezintă o modalitate a împăcării, ci este o cauză sui-generis, care înlătură răspunderea penală, reglementată prin Legea nr. 192/2006, și care operează atât cu privire la categoria infracțiunilor pentru care împăcarea părților înlătură răspunderea penală, cât și referitor la cealaltă categorie a infracțiunilor, pentru care retragerea plângerii prealabile înlătură răspunderea penală. Prin urmare, contrar opiniei instanței de apel, care a apreciat că nu a fost respectat termenul până la care se putea realiza împăcarea între părți, consfințită în cadrul acordului de mediere, respectiv cel prevăzut de dispozițiile art. 159 alin. (3) din Codul penal, Înalta Curte constată, cu privire la termenul până la care medierea poate interveni cu privire la latura penală a cauzei, având în vedere că textul nu face nicio distincție cu privire la vreun anumit stadiu al judecății, că acordul de mediere poate fi încheiat oricând în cursul acesteia, până la rămânerea definitivă a hotărârii. (...) Având în vedere că cele două cauze care înlătură răspunderea penală, respectiv încheierea unui acord de mediere și împăcarea, nu au același fundament, fiind cauze distincte, și văzând că între inculpatul A. și partea vătămată B. a fost încheiat un acord de mediere aflat la dosar apel, având ca rezultat împăcarea totală a părților în sensul art. 159 din Codul penal, dându-se eficiență dispozițiilor art. 67 din Legea nr. 192/2006, Înalta Curte, apreciind ca fiind incidentă o cauză de încetare a procesului penal, constată contestația în anulare întemeiată și, pentru aceleași considerente, instanța va admite apelul și va dispune încetarea procesului penal pornit împotriva inculpatului A. pentru infracțiunea prevăzută de art. 32 rap. la art. 244 alin. (1) și (2) din Codul penal. ... 2. Decizia nr. 60/2015, pronunțată de Secția penală, unde, printre altele, s-au reținut următoarele: Împrejurarea că între inculpatul C.Ș.A. și partea vătămată I.N. a intervenit un acord de mediere în calea de atac a apelului, astfel cum rezultă din actele aflate la dosarul cauzei nu poate conduce la încetarea procesului penal, având în vedere că nu a fost respectat termenul până la care se putea realiza împăcarea între părți, consfințită în cadrul acordului de mediere, respectiv cel prevăzut de dispozițiile art. 159 alin. (3) din Codul penal. Medierea reprezintă, potrivit dispozițiilor art. 1 din Legea nr. 192/2006, o modalitate de soluționare a conflictelor pe cale amiabilă, ca urmare a negocierilor dintre părți, fără ca mediatorul să poată impune o soluție (art. 50 din legea specială), ca atare, medierea reprezintă, în fapt, o înțelegere între persoana care a suferit o vătămare în urma comiterii infracțiunii și persoana care a săvârșit-o, în esență, având același fundament ca și instituția împăcării, singura diferență dintre cele două instituții fiind aceea că în cazul împăcării se stinge și acțiunea civilă. ... 3. Decizia nr. 31/RC/2018, pronunțată de Secția penală, unde, printre altele, s-au reținut următoarele: Având în vedere criteriile consacrate pentru evaluarea naturii juridice a unei instituții de drept, respectiv dacă aceasta este una de drept penal substanțial sau procedural, și anume: obiectul de reglementare al normei, scopul reglementării și rezultatul la care conduce norma, se constată că medierea este o cauză care înlătură răspunderea penală, iar dispozițiile care reglementează această cauză de încetare a procesului penal sunt atât norme de procedură, cât și norme de drept substanțial. ... 4. Decizia nr. 184/RC/2016, pronunțată de Secția penală, unde, printre altele, s-au reținut următoarele: Înalta Curte constată că la dosarul Curții de Apel se regăsește acordul de mediere încheiat la data de 19 martie 2015 între inculpatul A. și SCD., prin care au convenit asupra laturii penale și a laturii civile a cauzei ce face obiectul Dosarului nr. x/3/2014*, în sensul de a înlătura răspunderea penală pentru infracțiunea de înșelăciune și, respectiv, de a achita suma reprezentând prejudiciul material cauzat părții civile prin săvârșirea infracțiunii. (...) Totodată, potrivit art. 244 alin. (3) din Codul penal, împăcarea părților înlătură răspunderea penală. Astfel, atât timp cât între inculpat și succesoarea în drepturi a S.C.E. România S.A. a intervenit un acord de mediere valabil, care consfințește învoiala părților și prin care prejudiciul produs va fi acoperit, în mod corect instanța de apel a dispus, sub aspectul laturii penale, încetarea procesului penal față de acest inculpat. Mai mult, Înalta Curte amintește dispozițiile Deciziei nr. 9/2015 - Înalta Curte de Casație și Justiție, Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept în materie penală, potrivit cărora «încheierea unui acord de mediere se diferențiază de împăcare prin faptul că poate interveni numai în ceea ce privește latura penală a procesului penal, în timp ce împăcarea este condiționată atât de stingerea acțiunii penale, cât și de stingerea acțiunii civile, precum și de faptul că ea trebuie să fie totală și necondiționată.» Reglementarea distinctă a încheierii unui acord de mediere în cuprinsul art. 16 alin. (1) lit. g) din Codul de procedură penală evidențiază caracterul de cauză sui-generis care înlătură răspunderea penală, distinctă de împăcare. ... ... ... ...