Decizia ÎCCJ nr. 55/2026 (HP)Punctul X

X. Înalta Curte de Casație și Justiție 33. Sesizarea supusă analizei vizează interpretarea dispozițiilor art. 30 alin. (1) lit. i) , art. 56 și art. 56^2 raportat la art. 16 lit. a) și art. 49 alin. (1) lit. c) din Legea nr. 263/2010, coroborate cu art. 28 și art. 81 din Legea nr. 14/1972 și art. 72 alin. (1) din Legea nr. 10/1972 - Codul muncii din 1972, întrebarea fiind dacă perioada stagiului militar obligatoriu efectuată de o persoană care desfășura activități dintre cele prevăzute la art. 30 alin. (1) lit. i) din Legea nr. 263/2010 constituie stagiu de cotizare în aceste activități și trebuie valorificată la reducerea vârstei standard de pensionare. Problema este, așadar, formulată ca o chestiune de calificare juridică a serviciului militar obligatoriu în raport cu o normă specială de reducere a vârstei de pensionare pentru activități determinate. ... 34. Prealabil analizei pe fond a problemei de drept supuse dezbaterii, Înalta Curte de Casație și Justiție - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept este ținută să verifice dacă, în raport cu întrebarea formulată de titularul sesizării, sunt îndeplinite condițiile de admisibilitate pentru pronunțarea unei hotărâri prealabile, în conformitate cu dispozițiile art. 519 din Codul de procedură civilă. ... 35. În privința obiectului și a condițiilor sesizării Înaltei Curți de Casație și Justiție în vederea pronunțării unei hotărâri prealabile, legiuitorul, în cuprinsul articolului 519 din Codul de procedură civilă, instituie o serie de condiții de admisibilitate pentru declanșarea acestei proceduri, condiții care se impun a fi întrunite în mod cumulativ, respectiv: – existența unei cauze aflate în curs de judecată; ... – cauza să fie soluționată în ultimă instanță; ... – existența unei chestiuni de drept de a cărei lămurire depinde soluționarea pe fond a cauzei în curs de judecată; ... – chestiunea de drept identificată să prezinte caracter de noutate; ... – asupra chestiunii de drept Înalta Curte de Casație și Justiție să nu fi statuat și nici să nu facă obiectul unui recurs în interesul legii în curs de soluționare. ... ... 36. Procedând la analiza acestor cerințe de admisibilitate, se constată că primele două condiții, referitoare la titularul sesizării și stadiul soluționării pricinii în ultimă instanță, sunt îndeplinite, întrucât Înalta Curte de Casație și Justiție a fost sesizată de un complet din cadrul Curții de Apel Oradea - Secția I civilă, învestit cu soluționarea apelului exercitat împotriva unei sentințe pronunțate de tribunal într-un litigiu de asigurări sociale, hotărârea ce urmează a fi pronunțată în apel fiind definitivă, conform art. 634 alin. (1) pct. 4 din Codul de procedură civilă. ... 37. În ceea ce privește condiția dependenței soluționării fondului cauzei de lămurirea chestiunii de drept, se reține că și aceasta este îndeplinită, în condițiile în care apelul reclamantului vizează valorificarea ca vechime în muncă în condiții speciale, prevăzute de art. 30 alin. (1) lit. i) din Legea nr. 263/2010, a perioadei în care a îndeplinit stagiul militar obligatoriu. ... 38. Cât privește condiția existenței unei chestiuni de drept, în absența unei definiții legale a noțiunii, examinarea îndeplinirii acestei condiții trebuie verificată prin raportare la jurisprudența dezvoltată de instanța supremă în mecanismul hotărârii prealabile reglementat de art. 519-521 din Codul de procedură civilă prin care, în mod constant, s-a subliniat că pentru a se putea vorbi de existența unei „chestiuni de drept“ este necesar ca sesizarea să vizeze „o problemă de drept care necesită cu pregnanță a fi lămurită, care să prezinte o dificultate suficient de mare, în măsură să reclame intervenția instanței supreme în scopul rezolvării de principiu a chestiunii de drept și al înlăturării oricărei incertitudini care ar putea plana asupra securității raporturilor juridice deduse judecății“ (Decizia nr. 10 din 4 aprilie 2016, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 393 din 23 mai 2016, și Decizia nr. 70 din 23 octombrie 2023, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1112 din 11 decembrie 2023). ... 39. Rămân astfel valabile cazurile conturate în jurisprudența Completului pentru dezlegarea unor chestiuni de drept în care sa statuat că nu se verifică condiția dificultății chestiunii de drept când există dezlegări anterioare date de instanța supremă prin hotărâri obligatorii în materia vizată de chestiunea de drept enunțată de instanța de trimitere, ce pot oferi repere concrete de interpretare, utile în soluționarea cauzelor, prin aplicarea în fiecare caz particular, în funcție de specificul speței. ... 40. Așadar, evaluarea dificultății chestiunii de drept nu poate fi separată de existența unor dezlegări anterioare date de instanța supremă în mecanismele de unificare a practicii judiciare în cazul unor chestiuni de drept asemănătoare, de natură a oferi instanțelor naționale suficiente repere interpretative - inclusiv prin considerentele cu caracter de principiu -, pentru soluționarea cauzelor cu care au fost învestite. ... 41. Prin raportare la aceste exigențe, Înalta Curte de Casație și Justiție constată că sesizarea formulată nu întrunește condiția de admisibilitate subsumată cerinței ca aceasta să privească o „chestiune de drept“ care să fie reală, dificilă, generată de nevoia lămuririi sensului și înțelesului unei norme de drept imperfecte, lacunare sau neclare, aptă să devină sursă a unor interpretări divergente și, pe cale de consecință, a unei jurisprudențe neunitare. ... 42. În speță, analiza atentă a dezlegărilor date de Înalta Curte de Casație și Justiție în cadrul mecanismelor de unificare a practicii judiciare, având ca obiect chestiuni de drept similare, evidențiază faptul că reperele relevante pentru tratamentul juridic al stagiului militar și pentru interpretarea logică a normei speciale de la art. 56 și art. 56^2 din Legea nr. 263/2010 [raportată la art. 30 alin. (1) lit. i) din același act normativ] există deja în jurisprudența Înaltei Curți de Casație și Justiție, astfel încât instanța de trimitere poate soluționa cauza prin aplicarea directă a textelor și a dezlegărilor existente. ... 43. Astfel, trebuie observat că întrebarea ce formează obiectul sesizării urmărește să stabilească dacă serviciul militar poate fi considerat stagiu de cotizare „în activitățile“ prevăzute la art. 30 alin. (1) lit. i) din Legea nr. 263/2010, deci valorificabil pentru reducerea vârstei standard de pensionare aferentă acestei categorii. Or, în acest scop este necesară interpretarea normei speciale privind activitatea efectiv prestată în locurile de muncă enumerate de art. 30 alin. (1) lit. i) din Legea nr. 263/2010. ... 44. Din această perspectivă există repere clarificate, între altele, prin Decizia nr. 2 din 13 martie 2023 a Înaltei Curți de Casație și Justiție - Completul pentru soluționarea recursului în interesul legii, în ceea ce privește criteriul „activității profesionale prestate“ în locurile de muncă ale lit. i) , fără a adăuga alte condiții ori asimilări. ... 45. În mod semnificativ, Decizia nr. 2 din 13 martie 2023 a clarificat că, pentru aplicarea excepției de la art. 56 alin. (3) lit. d) din Legea nr. 263/2010 [în contextul lit. i) ], condiția stagiului complet se raportează exclusiv la „activitatea profesională prestată“ cel puțin 30 de ani în locurile de muncă prevăzute de art. 30 alin. (1) lit. i) din Legea nr. 263/2010, fără a introduce noțiunea de perioade asimilate ca echivalent al activității prestate. ... 46. Prin aceeași decizie, Înalta Curte a dezlegat chestiunea referitoare la interpretarea art. 56^2 alin. (1) din Legea nr. 263/2010 (modificată prin Legea nr. 197/2021), stabilind că dispozițiile recunosc ope legis reducerea vârstei standard de pensionare cu 13 ani pentru persoanele care au realizat un stagiu de cotizare de 25 de ani, corespunzător activității desfășurate cel puțin 30 de ani în locurile de muncă prevăzute de art. 30 alin. (1) lit. i) din același act normativ, indiferent de încadrarea anterioară și de tipul contribuției datorate. Relevanța pentru sesizarea de față nu este doar în dispozitiv, ci și în logica reținută în considerentele care centrează condiția pe „activitatea profesională prestată“ în locurile de muncă prevăzute de art. 30 alin. (1) lit. i) , ca unic criteriu determinant pentru beneficiul reducerii. ... 47. Totodată, se reține că, prin Decizia nr. 5 din 23 februarie 2026, Înalta Curte de Casație și Justiție - Completul pentru soluționarea recursului în interesul legii a admis recursul în interesul legii formulat de Colegiul de conducere al Curții de Apel Alba Iulia și a stabilit că: „În interpretarea și aplicarea unitară a dispozițiilor art. 30 alin. (1) lit. i) și alin. (4^4) din Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice, cu modificările și completările ulterioare, este asimilată condițiilor speciale de muncă exclusiv perioada în care un salariat și-a desfășurat activitatea în grupa I și/sau a II-a de muncă.“ ... 48. Prin Decizia nr. 11 din 20 februarie 2023, pronunțată de Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept, Înalta Curte a dezlegat o chestiune privind efectele stagiului militar obligatoriu în materia vechimii speciale, stabilind că „perioada în care, după numirea în magistratură, judecătorul sau procurorul a satisfăcut stagiul militar obligatoriu constituie vechime în magistratură“. În cadrul acestei decizii, Înalta Curte a statuat că, în materia asigurărilor sociale, vechimea în muncă este substituită de noțiunea de „stagiu de cotizare“, cu conotație financiară și cu includerea perioadelor necontributive asimilate prin lege, între care serviciul militar. Aceste considerente consolidează ideea că serviciul militar este, ca regulă, perioadă asimilată stagiului de cotizare în sistemul public, însă nu echivalează automat cu perioadele cerute de norme speciale condiționate de activitate efectiv prestată. ... 49. Prin Decizia nr. 89 din 25 noiembrie 2024, pronunțată de Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept, Înalta Curte a statuat că drepturile de pensie deschise anterior intrării în vigoare a Legii nr. 197/2021 pot fi recalculate cu acordarea tuturor beneficiilor specifice valorificării unui stagiu realizat în condiții speciale, inclusiv cele referitoare la determinarea stagiului de cotizare și la majorarea punctajelor lunare. ... 50. Conchizând, chiar dacă nu a fost dezlegată explicit o chestiune identică celei ce face obiectul sesizării de față, dezlegările anterioare au relevanță pentru condiția de admisibilitate a existenței unei chestiuni de drept veritabile, întrucât acestea conturează repere interpretative utile pentru stabilirea cadrului juridic aplicabil și pentru evaluarea măsurii în care problema de drept invocată este una veritabilă, de natură a justifica intervenția instanței supreme. ... 51. Astfel cum rezultă din considerentele expuse anterior, instanța supremă a oferit deja suficiente repere pentru interpretarea și aplicarea unitară a normelor legale în discuție, care se impun a fi respectate și valorificate, mutatis mutandis, de către instanța de trimitere, în cauza cu care aceasta a fost învestită, aplicarea concretă și efectivă a legii constituind atributul constituțional exclusiv al acesteia din urmă. ... 52. În considerarea argumentelor expuse, corelarea dezlegărilor anterioare date unor chestiuni de drept prin mecanismele de unificare a practicii nu prezintă vreo dificultate, presupunând un demers facil de identificare a deciziilor relevante și de aplicare corespunzătoare a acestora la circumstanțele particulare ale cauzei. ... 53. Așadar, chestiunea de drept nu este una veritabilă, ci reprezintă doar o întrebare formală, ce nu ridică nicio dificultate și al cărei răspuns, în sensul că beneficiul prevăzut de lit. i) a art. 30 alin. (1) din Legea nr. 263/2010 se acordă pe baza activității profesionale efectiv prestate în locurile de muncă prevăzute de acest text normativ pe durata minimă stabilită de lege, se impune cu evidență și fără cel mai mic dubiu, astfel că mecanismul hotărârii prealabile nu mai trebuie declanșat. Nu orice element de aplicare a dreptului devine o chestiune de drept care să atragă automat necesitatea unei confirmări din partea instanței supreme pe calea acestei proceduri. ... 54. Referitor la condiția noutății se reține că aceasta este o condiție esențială, iar noutatea lipsește atunci când instanța supremă a statuat deja, explicit sau implicit, asupra chestiunii ori când a conturat o orientare jurisprudențială constantă ce permite soluționarea cauzei fără o intervenție prealabilă. Aceasta este situația și în prezenta cauză, de vreme ce răspunsul la întrebarea ce formează obiectul sesizării rezultă din dezlegările cu caracter de principiu deja oferite de instanța supremă cu privire la cerința activității efectiv prestate în locurile de muncă prevăzute la art. 30 alin. (1) lit. i) din Legea nr. 263/2010. ... 55. Totodată, se constată că potențialul de practică neunitară este aproape inexistent la nivel de jurisprudență (fiind indicate doar două hotărâri judecătorești relevante) și nu rezultă nici din opiniile teoretice comunicate de instanțele naționale. ... 56. Astfel, din examinarea opiniilor judecătorești transmise de curțile de apel rezultă că instanțele au considerat, în majoritate, că perioada în care o persoană care a desfășurat o activitate dintre cele prevăzute la art. 30 alin. (1) lit. i) din Legea nr. 263/2010 a satisfăcut stagiul militar obligatoriu nu constituie stagiu de cotizare în condiții speciale. ... 57. În argumentare, s-a făcut referire, în esență, la dispozițiile art. 30 alin. (4^4) și (5) din Legea nr. 263/2010, concluzionându-se că asimilarea anumitor perioade ca fiind stagiu de cotizare realizat în condiții speciale de muncă a fost prevăzută expres de legiuitor, beneficiile vârstei și stagiului redus fiind legate întotdeauna de activitatea prestată în condiții speciale. ... 58. În acest sens sunt și cele două hotărâri judecătorești indicate, în care instanțele au reținut că mențiunile adeverinței referitoare la grupa I sau a II-a de muncă privind perioada în care reclamantul a satisfăcut stagiul militar obligatoriu nu pot fi valorificate decât în raport cu activitatea lucrativă efectiv prestată de reclamant în acea perioadă. ... 59. Nu în ultimul rând, se reține că opiniile teoretice exprimate de judecătorii din cadrul instanțelor care au înaintat puncte de vedere, deși nu au caracter uniform, nu justifică prin ele însele declanșarea mecanismului reglementat de dispozițiile art. 519 și 520 din Codul de procedură civilă, întrucât scopul pronunțării unei hotărâri prealabile este acela de a asigura coeziunea în plan jurisdicțional, ceea ce presupune existența unor tendințe jurisprudențiale concrete orientate către soluții diferite. ... 60. Ca atare, funcția de prevenție a mecanismului de interpretare instituit de art. 519 din Codul de procedură civilă, de rezolvare de principiu a chestiunii de drept, nu își găsește utilitatea în cauză, în condițiile expuse, motiv pentru care, în temeiul art. 521 din Codul de procedură civilă, ... ...