Decizia CCR nr. 69/2021Punctul 92

92. Prin urmare, întocmirea studiului de impact este o obligație cu o aplicabilitate mai restrânsă decât obligația privind expunerea de motive. Curtea Constituțională a stabilit că art. 30 din Legea nr. 24/2000 nu are valoare constituțională și nu poate constitui normă de referință în cadrul controlului de constituționalitate (a se vedea în acest sens Decizia nr. 650 din 25 octombrie 2018, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 97 din 7 februarie 2019, paragraful 244). În schimb, atunci când o lege specială stabilește în mod expres obligația întocmirii unui studiu de impact, Curtea a decis că nerespectarea acestei obligații conduce la încălcarea art. 1 alin. (5) din Constituție privind obligația respectării legilor (a se vedea în acest sens Decizia nr. 650 din 25 octombrie 2018, precitată, paragrafele 243 și 244). Or, în cauza de față, autorii sesizării nu arată care ar fi motivele pentru care Legea privind protecția consumatorilor împotriva dobânzilor excesive ar putea fi considerată una specială, de natură a atrage în mod obligatoriu realizarea unui studiu de impact. De asemenea, nici nu indică vreo lege specială care să impună în mod expres obligația întocmirii studiului de impact al acesteia, ci invocă exclusiv prevederi ale Legii nr. 24/2000 privind obligația întocmirii unui studiu de impact al proiectelor de acte normative. Din acest motiv, Curtea constată că nu există obligația constituțională ca Legea privind protecția consumatorilor împotriva dobânzilor excesive să fie însoțită de un studiu de impact. ...