Decizia ÎCCJ nr. 51/2026 (HP)Punctul VI

VI. Jurisprudența instanțelor naționale A. Jurisprudența comunicată de curțile de apel 16. Într-o primă opinie s-a apreciat că fapta contravențională prevăzută de art. 12 alin. (3) din Legea nr. 70/2015 este o contravenție unică, cu caracter continuu, care derogă de la prevederile art. 10 alin. (2) din Ordonanța Guvernului nr. 2/2001, în condițiile în care acest text de lege prevede regimul sancționator aplicabil în cazul unor contravenții multiple. ... 17. În argumentarea acesteia s-a reținut că art. 12 din Legea nr. 70/2015 prevede aplicarea unei amenzi în procent fix de 10% din suma încasată/plătită care depășește plafonul stabilit de lege pentru fiecare tip de operațiune, nefiind prevăzut un cuantum minim/maxim al amenzii ce poate fi aplicată în cazul săvârșirii unei fapte contravenționale prevăzute de actul normativ menționat. În acest sens s-a reținut că, într-adevăr, conform prevederilor art. 14 din Legea nr. 70/2015: „Contravențiilor prevăzute la art. 12 le sunt aplicabile dispozițiile Ordonanței Guvernului nr. 2/2001, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 180/2002, cu modificările și completările ulterioare.“ S-a avut în vedere modul diferit de reglementare a sancțiunii amenzii contravenționale în ipoteza art. 12 alin. (1) din Legea nr. 70/2015 față de cea a art. 12 alin. (2) al aceluiași act normativ. Astfel, în timp ce faptele contravenționale menționate la alin. (2) se sancționau (în forma în vigoare în perioada de referință) cu amendă de la 3.000 lei la 4.500 lei, prevăzându-se așadar un minim și maxim al amenzii în raport cu care se face aplicarea prevederilor art. 10 alin. (2) din Ordonanța Guvernului nr. 2/2001, în cazul contravențiilor la care se referă art. 12 alin. (1) , legiuitorul a înțeles să deroge expres de la prevederile art. 8 din Ordonanța Guvernului nr. 2/2001 (text legal care fixează limitele minime și maxime generale ale stabilirii amenzilor contravenționale) și să prevadă o sancțiune în cotă procentuală dintr-o anumită valoare, posibilitate conferită expres de prevederile art. 3 alin. (1) din Ordonanța Guvernului nr. 2/2001. Așadar, în acest din urmă caz, nefiind în prezența unei sancțiuni a cărei limită maximă să fie prevăzută de actul normativ sancționator, prevederile art. 10 alin. (2) din Ordonanța Guvernului nr. 2/2001 sunt inaplicabile, cât timp textul legal al acestui articol face referire la dublul maximului amenzii prevăzut pentru contravenția cea mai gravă. ... 18. În același sens au fost exprimate opiniile judecătorilor din cadrul Curții de Apel Iași, Tribunalului Vaslui, Judecătoriei Piatra-Neamț, Judecătoriei Bistrița (majoritate), Tribunalului Dolj (majoritate), Judecătoriei Craiova, Judecătoriei Calafat, Judecătoriei Filiași, Judecătoriei Segarcea, Judecătoriei Caracal, Judecătoriei Sânnicolau Mare, Judecătoriei Blaj, Judecătoriei Câmpeni, Judecătoriei Aiud, judecătoriilor sectoarelor 1, 2, 3, 4, 5 București, Tribunalului Giurgiu, Tribunalului Ialomița, Tribunalului Ilfov, Tribunalului Teleorman, Curții de Apel Ploiești, Judecătoriei Găești, Judecătoriei Moreni, Judecătoriei Răcari, Judecătoriei Rupea și Judecătoriei Târgoviște. ... 19. Într-o altă opinie s-a apreciat că norma de trimitere la prevederile dreptului comun ce reglementează regimul juridic al contravențiilor de la art. 14 din Legea nr. 70/2015 întemeiază concluzia cu privire la aplicabilitatea în cauză a prevederilor art. 10 alin. (2) din Ordonanța Guvernului nr. 2/2001. ... 20. În susținerea acestei opinii s-a argumentat că, întrucât sancțiunea contravențională trebuie aplicată pentru fiecare dintre contravențiile reținute în sarcina petentului și în condițiile în care intimatul a optat pentru aplicarea unei sancțiuni unice, acest aspect duce la încălcarea dispozițiilor art. 10 alin. (2) din Ordonanța Guvernului nr. 2/2001, care se impuneau a fi reținute. ... 21. În același sens, au fost exprimate opinii de către judecătorii din cadrul Judecătoriei Zărnești, Tribunalului București - Secția a II-a contencios administrativ și fiscal, judecătoriile sectoarelor 5 și 6 București, care au apreciat că nu este vorba de o contravenție continuă, deoarece operațiunile, chiar și în măsura în care sunt efectuate în considerarea unui unic raport juridic, nu implică o singură acțiune prelungită în timp, ci acțiuni distincte, fiecare operațiune de încasare și plată în numerar reprezentând prin ea însăși o contravenție, iar în ceea ce privește exceptarea dispozițiilor art. 12 alin. (3) din Legea nr. 70/2015 de la dispozițiile art. 10 din Ordonanța Guvernului nr. 2/2001, în condițiile în care norma legală de la art. 12 alin. (3) din Legea nr. 70/2015 nu prevede expres exceptarea, aceasta nu operează, dispozițiile Ordonanței Guvernului nr. 2/2001, ca normă generală, fiind pe deplin aplicabile. ... ... B. Jurisprudența Înaltei Curți de Casație și Justiție 22. În urma analizării jurisprudenței Secției de contencios administrativ și fiscal a Înaltei Curți de Casație și Justiție, nu au fost identificate hotărâri judecătorești privind chestiunile de drept supuse interpretării. Cu toate acestea, au fost identificate hotărâri judecătorești prin care s-a statuat cu privire la unitatea de conținut a contravențiilor, pentru care competența materială de soluționare a plângerilor împotriva actelor de constatare și sancționare aparține curților de apel, astfel: ... 23. Prin Decizia nr. 3.974 din 1 iulie 2021 s-a reținut că acțiunile și inacțiunile corespunzând elementului material al contravenției prevăzute de art. 163 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 237/2015 privind autorizarea și supravegherea activității de asigurare și reasigurare, cu modificările și completările ulterioare, realizate în perioada de timp controlată, constituie o contravenție unică, în formă continuată, în măsura în care nu se poate dovedi o epuizare și o rezoluție contravențională distinctă. ... 24. Prin Decizia nr. 2.380 din 7 mai 2025 s-a reținut existența unei singure contravenții unice și continue cuprinzând toate acțiunile în relația cu cei doi retaileri din perioada controlată, având în vedere scopul unic urmărit, de restricționare reciprocă a comportamentului pe piață al părților implicate, în contextul în care s-a apreciat că este elocventă din această perspectivă jurisprudența unională relevată în Decizia Comisiei din 30.10.2002 (cazurile COMP/35-587 Video Games, Comp/35706 Omega Nintendo Distribution și COMP 36-321 Omega Nintendo) în care este definit conceptul de încălcare complexă - paragrafele 259 și 261. ... 25. Prin Decizia nr. 4.232 din 28 septembrie 2022 s-a statuat că unitatea de rezoluție determină calificarea afirmațiilor imputate persoanei reclamate ca fiind o contravenție unică, continuă, prevăzută de art. 13 din Ordonanța Guvernului nr. 137/2000 privind prevenirea și sancționarea tuturor formelor de discriminare, republicată, cu modificările și completările ulterioare, ce reiese din modalitatea de săvârșire a acesteia. ... 26. Prin Decizia nr. 2.691 din 21 mai 2024 s-a statuat în sensul că reprezintă o contravenție unică, în formă continuată, depășirea repetată a duratei publicității, în intervale orare diferite, pe parcursul aceleiași luni, în contextul în care părții reclamante nu i se poate aplica o sancțiune principală, de două ori, pentru aceeași faptă, ci depășirea repetată și multiplă a limitei de 12 minute în cursul unei ore, pe parcursul aceleiași luni, reprezintă argumente în susținerea unei anumite gravități a faptei contravenționale de natură a permite aplicarea sancțiunii amenzii contravenționale, iar emiterea unei noi decizii, pentru aceeași faptă, săvârșită în aceeași perioadă, dar pentru un alt interval de timp, contravine elementelor constitutive ale contravenției în reglementarea dispozițiilor Legii audiovizualului nr. 504/2002, cu modificările și completările ulterioare, și ale Ordonanței Guvernului nr. 2/2001. ... 27. Totodată, nu au fost identificate decizii pronunțate în cadrul mecanismelor de unificare a jurisprudenței cu privire la interpretarea și aplicarea punctuală a dispozițiilor legale vizate de sesizare. ... 28. Cu toate acestea, având în vedere că întrebarea vizează încadrarea mai multor acte materiale care corespund elementului material al contravenției prevăzute de art. 12 alin. (3) din Legea nr. 70/2015 ca fiind contravenție unică, continuă sau continuată, ori o pluralitate de contravenții, prezintă interes Decizia nr. 358 din 6 octombrie 2025, pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept, prin care a fost respinsă sesizarea formulată de Tribunalul Caraș-Severin - Secția a II a civilă, de contencios administrativ și fiscal, referitor la interpretarea și aplicarea art. 14 alin. (1) lit. c) din Legea nr. 171/2010 privind stabilirea și sancționarea contravențiilor silvice. Astfel, în considerentele de la paragrafele 37-39 s-a reținut faptul că, în speță, caracterul continuu sau instantaneu al unei contravenții poate reprezenta atât o chestiune de fapt, care reiese din modul concret în care a fost săvârșită fapta, iar în această situație nu poate face obiectul interpretării Completului pentru dezlegarea unor chestiuni de drept, cât și o chestiune de interpretare a ipotezei normei în discuție, situație în care, de asemenea, aceasta nu poate face obiectul interpretării Completului pentru dezlegarea unor chestiuni de drept, câtă vreme nu reclamă un anumit grad de dificultate care să necesite interpretarea în acest mod a normei. ... ... ...