Decizia ÎCCJ nr. 51/2026 (HP)Punctul X

X. Înalta Curte de Casație și Justiție Examinând sesizarea în vederea pronunțării unei hotărâri prealabile, raportul întocmit de judecătorul-raportor și chestiunile de drept ce se solicită a fi dezlegate, constată următoarele: 32. Instanța supremă reține că prezenta sesizare a fost întemeiată pe dispozițiile art. 519 din Codul de procedură civilă. ... A. Asupra admisibilității sesizării 33. Prealabil cercetării în fond a problemei de drept supuse dezbaterii, va fi analizată îndeplinirea cumulativă a condițiilor de admisibilitate în vederea pronunțării unei hotărâri prealabile, în raport cu prevederile art. 519 din Codul de procedură civilă, potrivit cărora: dacă, în cursul judecății, un complet de judecată al Înaltei Curți de Casație și Justiție, al curții de apel sau al tribunalului, învestit cu soluționarea cauzei în ultimă instanță, constatând că o chestiune de drept, de a cărei lămurire depinde soluționarea pe fond a cauzei respective, este nouă și asupra acesteia Înalta Curte de Casație și Justiție nu a statuat și nici nu face obiectul unui recurs în interesul legii în curs de soluționare, va putea solicita Înaltei Curți de Casație și Justiție să pronunțe o hotărâre prin care să se dea rezolvare de principiu chestiunii de drept cu care a fost sesizată. ... 34. Din cuprinsul prevederilor legale enunțate se desprind următoarele condiții cumulative de admisibilitate pentru declanșarea procedurii în vederea pronunțării unei hotărâri prealabile: (i) existența unui proces în curs de judecată, aflat pe rolul unui complet de judecată al Înaltei Curți de Casație și Justiție, al curții de apel sau al tribunalului, învestit să soluționeze cauza în ultimă instanță; ... (ii) existența unei probleme de drept veritabile, susceptibilă să dea naștere unor interpretări diferite, de a cărei lămurire depinde soluționarea pe fond a cauzei; ... (iii) condiția noutății problemei de drept; ... (iv) chestiunea de drept să nu facă obiectul statuării Înaltei Curți de Casație și Justiție și nici obiectul unui recurs în interesul legii în curs de soluționare ... ... 35. Procedând la analiza admisibilității sesizării, din perspectiva primei condiții enunțate, se apreciază că aceasta este îndeplinită. Astfel, litigiul în legătură cu care s-a formulat sesizarea este în curs de judecată, fiind pe rolul tribunalului, iar instanța învestită cu soluționarea apelului urmează să pronunțe o hotărâre definitivă, conform dispozițiilor art. 34 alin. (2) din Ordonanța Guvernului nr. 2/2001, coroborate cu art. 634 alin. (1) pct. 6 din Codul de procedură civilă. ... 36. De asemenea, problema de drept în discuție nu face obiectul unui recurs în interesul legii care să fi fost soluționat sau care să fie în curs de soluționare, fiind întrunită, astfel, și această condiție impusă de art. 519 din Codul de procedură civilă. ... 37. Totodată, de lămurirea problemei de drept depinde soluționarea în fond a cauzei, câtă vreme critica esențială formulată în calea de atac privește modul de interpretare a normei aplicabile - art. 12 alin. (3) raportat la art. 4 alin. (4) din Legea nr. 70/2015, fiind susținută teza contrară opiniei instanței de fond, respectiv a inexistenței unei fapte contravenționale continue, ci a mai multor contravenții individuale ce au la bază elemente materiale distincte, ceea ce ar atrage, în opinia sa, aplicarea regimului sancționator prevăzut de art. 10 alin. (2) din Ordonanța Guvernului nr. 2/2001. ... 38. În ceea ce privește condiția de admisibilitate a caracterului de noutate a problematicii, aceasta este la rândul ei îndeplinită, în condițiile în care dispozițiile art. 12 alin. (3) din Legea nr. 70/2015 au fost introduse la data de 15 decembrie 2023 prin Ordonanța de urgență nr. 115/2023, ce modifică atât regimul sancționator al contravenției prevăzute de art. 4 alin. (4) din Legea nr. 70/2015, cât și conținutul acestei din urmă dispoziții legale, ce stabilește elementul material al contravenției, scopul modificării acestor norme fiind acela de a reduce riscurile de evaziune fiscală, fraude financiare și economie subterană. ... 39. În ceea ce privește condiția de admisibilitate a existenței unei probleme de drept veritabile s-a arătat, în jurisprudența Înaltei Curți de Casație și Justiție - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept, că, pentru a fi considerată reală, chestiunea de drept trebuie să privească posibilitatea unei interpretări diferite sau contradictorii a unui text de lege, a unei reguli cutumiare neclare, incomplete ori, după caz, incerte sau incidența unor principii generale, al căror conținut sau sferă de aplicare sunt discutabile (Decizia nr. 16 din 23 mai 2016, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 779 din 5 octombrie 2016). ... 40. Din perspectiva verificării premiselor acestei condiții, sub un prim aspect, trebuie identificată existența unei chestiuni de drept apte a primi o dezlegare de principiu, deoarece nelămuririle care vizează aplicarea legii sau care reprezintă aspecte de fapt nu pot primi o dezlegare de principiu în cadrul acestui mecanism. ... 41. Sub un al doilea aspect, chestiunea de drept pusă în discuție trebuie să fie una veritabilă, serioasă, susceptibilă să dea naștere unor interpretări diferite și, prin urmare, să prezinte o dificultate suficient de mare, în măsură să reclame intervenția instanței supreme în scopul rezolvării de principiu a chestiunii de drept și al înlăturării oricărei incertitudini care ar putea plana asupra securității raporturilor juridice deduse judecății (Decizia nr. 20 din 5 aprilie 2021, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 430 din 23 aprilie 2021; Decizia nr. 34 din 24 mai 2021, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 671 din 7 iulie 2021; Decizia nr. 54 din 28 iunie 2021, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 969 din 11 octombrie 2021, Decizia nr. 16 din 8 aprilie 2024, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 478 din 23 mai 2024, Decizia nr. 35 din 17 iunie 2024, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 632 din 4 iulie 2024). ... 42. În acest sens, în jurisprudența Completului pentru dezlegarea unor chestiuni de drept (Decizia nr. 6 din 20 ianuarie 2020, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 176 din 3 martie 2020) s-a reținut astfel: „Per a contrario, când norma legală beneficiază de o redactare suficient de lămuritoare, îngăduindu-i judecătorului cauzei ca, uzând de metodele, regulile și argumentele de interpretare acceptate în teoria dreptului, să stabilească sensul și sfera de aplicare a normei ori regulii cutumiare în discuție, sesizarea Înaltei Curți de Casație și Justiție pe temeiul dispozițiilor art. 519 din Codul de procedură civilă nu mai poate fi considerată admisibilă. Asumarea de către instanța supremă, în limitele îngăduite de aceste dispoziții legale, a rolului de partener al judecătorului de caz nu ar putea fi deci extinsă și la alte situații decât cele menționate, știut fiind că, sub temei constituțional, prerogativa și sarcina interpretării și aplicării legii incidente procesului cu a cărui soluționare a fost învestită îi revin, primordial, înseși instanței judecătorești sesizate conform regulilor de competență de către reclamant, fiind de principiu [art. 5 alin. (1) din Codul de procedură civilă] că judecătorii au îndatorirea să primească și să soluționeze orice cerere de competența instanțelor judecătorești, potrivit legii“. ... 43. Simpla dilemă cu privire la sensul unei norme de drept nu poate constitui temei pentru declanșarea mecanismului hotărârii prealabile (Decizia nr. 88 din 4 decembrie 2017, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 114 din 6 februarie 2018; Decizia nr. 2 din 22 ianuarie 2018, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 178 din 26 februarie 2018; Decizia nr. 62 din 24 septembrie 2018, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 912 din 30 octombrie 2018; Decizia nr. 32 din 30 martie 2020, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 553 din 26 iunie 2020; Decizia nr. 45 din 7 iunie 2021, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 735 din 27 iulie 2021; Decizia nr. 50 din 14 iunie 2021, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 844 din 3 septembrie 2021; Decizia nr. 74 din 18 octombrie 2021, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1174 din 13 decembrie 2021). ... 44. Rezultă așadar că, în procesul de interpretare și aplicare a normelor legale de a căror lămurire depinde soluționarea pe fond a cauzei, rolul Înaltei Curți de Casație și Justiție rămâne unul excepțional și subsecvent, el putând fi îngăduit numai atunci când, în mod real, o chestiune de drept determinantă pentru soluționarea pe fond a cauzei nu apare ca fiind, în raport cu dispozițiile legale din care aceasta derivă sau în care este conținută, îndeajuns de clară, generând dificultăți veritabile de înțelegere și, din acest motiv, având vocația de a conduce la o jurisprudență neunitară (Decizia nr. 358 din 6 octombrie 2025, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1138 din 9 decembrie 2025). ... 45. Cu privire la primul aspect, existența unei chestiuni de drept, în legătură cu determinarea caracterului continuu sau instantaneu al unei contravenții, în jurisprudența Completului pentru dezlegarea unor chestiuni de drept (Decizia nr. 358 din 6 octombrie 2025, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1138 din 9 decembrie 2025) s-a reținut că aceasta poate reprezenta atât o chestiune de fapt, care reiese din modul concret în care a fost săvârșită fapta, iar în această situație nu poate face obiectul interpretării Completului pentru dezlegarea unor chestiuni de drept, cât și o chestiune de interpretare a ipotezei normei în discuție, situație în care, de asemenea, aceasta nu poate face obiectul interpretării Completului pentru dezlegarea unor chestiuni de drept, câtă vreme nu reclamă un anumit grad de dificultate care să necesite interpretarea în acest mod a normei. ... 46. Spre deosebire de ipoteza avută în vedere la pronunțarea soluției antereferite, în prezenta cauză, chestiunea ce se cere a fi rezolvată nu vizează încadrarea situației de fapt ce face obiectul judecății din perspectiva existenței unor acte materiale multiple ce derivă dintr-un raport contractual unic, respectiv eșalonarea operațiunilor de creditare/restituire a împrumuturilor, aspecte ce fac obiectul analizei instanței de fond/apel din perspectiva încadrării în conținutul unei contravenții continue, ci însăși posibilitatea/imposibilitatea interpretării sintagmei „operațiunile de încasări și plăți“ prevăzute de art. 4 alin. (4) din Legea nr. 70/2015 ca putând purta asupra unei multitudini de acte materiale în regimul sancționator prevăzut de art. 12 alin. (3) din același act normativ, în analiza algoritmului de calcul prevăzut de această din urmă normă, care ar urma să se raporteze la cuantumul de 25% fie din suma totală a tuturor operațiunilor efectuate în baza aceleiași rezoluții, fie la cuantumul de 25 % din fiecare astfel de tranzacție individuală, dar în această ultimă ipoteză trebuie conciliată această modalitate de stabilire a sancțiunii cu dispozițiile art. 10 alin. (2) din Ordonanța Guvernului nr. 2/2001. ... 47. Sub un al doilea aspect, chestiunea de drept pusă în discuție apare ca fiind una veritabilă, serioasă, susceptibilă să dea naștere unor interpretări diferite, aspect care rezultă tocmai din datele furnizate de instanțe, ambele interpretări fiind agreate de un număr relevant de judecători de la instanțe diferite. ... 48. De asemenea, se constată existența unei practici incipiente, în curs de formare, fiind indicate un număr redus de hotărâri, aparținând unor judecătorii din raza a doar 3 tribunale, aflate în circumscripția a 3 curți de apel diferite (așa cum rezultă din expunerea de la paragraful 16), în timp ce 12 curți de apel au comunicat faptul că, în raza lor teritorială de competență, nu au identificat jurisprudență cu privire la chestiunea de drept supusă dezlegării, însă judecătorii din cadrul instanțelor care au comunicat puncte de vedere au indicat opinii divergente cu privire la problema de drept supusă analizei diferite (așa cum rezultă din expunerea de la paragrafele 18 și 21), aspect care permite a se aprecia că există riscul apariției unei practici judiciare neunitare, astfel că pronunțarea unei hotărâri prealabile prin care să se dea rezolvare de principiu problemei de drept în discuție are potențialul de a asigura atingerea scopului de preîntâmpinare a unei practici judiciare neunitare. ... ... B. Asupra fondului sesizării 49. Preliminar, având în vedere chestiunile de drept în discuție, astfel cum au fost sintetizate în paragraful 46, se impun reformularea întrebării adresate și împărțirea aspectelor de interes în două întrebări pentru a reflecta într-o manieră adecvată raportul de dependență dintre ceea ce interesează în realitate instanța de trimitere și chestiunea de drept a cărei lămurire se cere, după cum urmează: „În interpretarea și aplicarea dispozițiilor art. 12 alin. (3) raportat la art. 4 alin. (4) din Legea nr. 70/2015 «suma încasată/plătită» asupra căreia se calculează amenda se raportează la totalitatea «operațiunilor de încasări și plăți» realizate în numerar în baza aceleiași rezoluții sau la fiecare operațiune în parte care realizează elementul material al acesteia? Regimul sancționator al contravenției prevăzute la art. 12 alin. (3) din Legea nr. 70/2015 derogă de la prevederile art. 10 din Ordonanța Guvernului nr. 2/2001?“ ... 50. Problematica juridică cu care este învestită instanța supremă prin acest mecanism de unificare a practicii constă în stabilirea conținutului noțiunii de „sumă încasată/plătită“, astfel cum este descrisă de art. 12 alin. (3) din Legea nr. 70/2015 prin raportare la noțiunea de „operațiuni de încasări și plăți“, prevăzută de art. 4 alin. (4) din Legea nr. 70/2015. ... 51. În scopul stabilirii valențelor acestor noțiuni urmează a se analiza conținutul normelor care fac obiectul întrebării în raport cu voința legiuitorului. ... 52. Sub aspectul tipicității trebuie reținut că reprezintă contravenția prevăzută de art. 12 alin. (3) raportat la art. 4 alin. (4) din Legea nr. 70/2015 încălcarea obligației de realizare a operațiunilor de încasări și plăți, reprezentând primiri ori restituiri de împrumuturi sau alte finanțări, prin instrumente de plată fără numerar. ... 53. În speță, subiectul activ al contravenției este unul calificat, fiind vorba despre persoanele prevăzute la art. 1 alin. (1) din Legea nr. 70/2015, respectiv persoane juridice, persoane fizice autorizate, întreprinderi individuale, întreprinderi familiale, liber-profesioniști, persoane fizice care desfășoară activități în mod independent, asocieri și alte entități cu sau fără personalitate juridică. ... 54. Din analiza acestui text rezultă că elementul material al contravenției poate fi realizat în mai multe forme alternative, respectiv doar operațiuni de încasări, doar operațiuni de plăți sau atât operațiuni de încasări, cât și operațiuni de plăți, esențial fiind ca ele să fie realizate în numerar și să se refere la împrumuturi sau alte finanțări. ... 55. Trebuie observat că, spre deosebire de contravenția prevăzută de art. 12 alin. (1) raportat la art. 4 alin. (1) din Legea nr. 70/2015, în cazul contravenției prevăzute de art. 12 alin. (3) din aceeași lege, atingerea adusă valorilor sociale ocrotite nu este condiționată de alte repere, respectiv de depășirea unui plafon zilnic pe persoană. ... 56. Aceasta înseamnă că urmarea imediată se produce după prima operațiune cu numerar, independent de forma pe care o îmbracă (încasare sau plată) și independent de cuantumul acesteia. ... 57. Cum consumarea contravenției are loc atunci când acțiunea care formează elementul material al laturii obiective a contravenției este dusă până la capăt și se produce atingerea valorii sociale ocrotite de legea contravențională, se constată că realizarea oricăreia dintre modalitățile alternative ale elementului material determină consumarea contravenției. ... 58. Această concluzie este valabilă în ipoteza unei contravenții instantanee, caracterizată printr-o singură faptă comisivă (o încasare sau o plată). ... 59. Există însă și forme atipice de contravenție, respectiv contravenția continuă care se caracterizează [conform art. 13 alin. (2) teza a II-a din Ordonanța Guvernului nr. 2/2001] prin aceea că încălcarea obligației legale durează în timp, întrucât aceeași persoană săvârșește în mod repetat, la diferite intervale de timp, dar în baza aceleiași rezoluții (aceleiași hotărâri), acțiuni care reprezintă, fiecare în parte, conținutul aceleiași contravenții. Această contravenție se consumă în momentul săvârșirii primei acțiuni și se epuizează în momentul încetării ultimei acțiuni/inacțiuni, cum este situația în speță. ... 60. Cum în discuție se află interpretarea noțiunii de „sumă încasată/plătită“, astfel cum este descrisă de art. 12 alin. (3) din Legea nr. 70/2015 prin raportare la noțiunea de „operațiuni de încasări și plăți“, prevăzută de art. 4 alin. (4) din Legea nr. 70/2015, în ipoteza indicată de instanța de trimitere a unui ansamblu de operațiuni încadrat într-o rezoluție unică, prezintă importanță momentul la care se epuizează contravenția. ... 61. Pentru o mai bună înțelegere a mecanismului avut în vedere de legiuitor și a scopului urmărit se impune a fi realizată o analiză a evoluției legislative cu privire la operațiunile de încasări și plăți efectuate între persoanele prevăzute la art. 1 alin. (1) și persoane fizice, reprezentând primiri ori restituiri de împrumuturi sau alte finanțări. ... 62. În forma originară, textele legale relevante aveau următorul conținut: + Articolul 4 (1) Operațiunile de încasări în numerar efectuate de persoanele prevăzute la art. 1 alin. (1) , de la persoane fizice, reprezentând (...) primiri de împrumuturi sau alte finanțări, (...) se efectuează în limita unui plafon zilnic de 10.000 lei de la o persoană. (...) (4) Operațiunile de plăți în numerar efectuate de persoanele prevăzute la art. 1 alin. (1) , către persoane fizice, reprezentând contravaloarea unor (...) restituiri de împrumuturi sau alte finanțări, se efectuează cu încadrarea în plafonul zilnic de 10.000 lei către o persoană. Sunt interzise plățile fragmentate în numerar către o persoană, pentru tranzacțiile mai mari de 10.000 lei. + Articolul 12 (1) Nerespectarea prevederilor (...) art. 4 alin. (1) , (2) și (4) (...) constituie contravenții (...) și se sancționează, prin derogare de la prevederile art. 8 din Ordonanța Guvernului nr. 2/2001 (...), cu amendă de 10% din suma încasată/plătită care depășește plafonul stabilit de prezentul capitol pentru fiecare tip de operațiune, dar nu mai puțin de 100 lei. ... 63. După cum se poate observa, operațiunile de încasări/ plăți în numerar de la/către persoane fizice erau limitate la un plafon zilnic de 10.000 lei de la/către o persoană, fiind sancționată cu amendă în cuantum determinat doar ceea ce depășea acest plafon, astfel că sintagma „suma încasată/plătită“ avea trei repere de raportare: plafonul, persoana și ziua. ... 64. Din perspectiva normei interesa dacă, în intervalul unei zile calendaristice, în raport cu aceeași persoană fizică, au existat operațiuni de încasări și/sau plăți al căror cuantum total depășea plafonul de 10.000 lei. Cum sancțiunea se aplica asupra excedentului, în accepțiunea legiuitorului era nerelevant numărul de operațiuni care au stat la baza atingerii și depășirii acestui plafon. Elementul material al contravenției era îndeplinit la momentul primei operațiuni care determină depășirea plafonului, moment la care contravenția se consumă. Epuizarea sa se realiza însă doar la sfârșitul intervalului temporal relevant, adică la sfârșitul zilei. Aceasta înseamnă că toate operațiunile succesive celei prin care a fost depășit plafonul se circumscriu elementului material al aceleiași contravenții, indiferent din ce tip de operațiuni provin, pentru că încălcarea obligației legale durează de la momentul depășirii plafonului până la sfârșitul zilei, ceea ce, în accepțiunea definiției prevăzute la art. 13 alin. (2) teza a II-a din Ordonanța Guvernului nr. 2/2001, apare ca fiind o contravenție continuă pentru acest interval predefinit. ... 65. În acest context, suma încasată/plătită era compusă din totalitatea sumelor care au făcut obiectul operațiunilor de încasări și plăți și care au depășit plafonul zilnic pe persoană, acestea fiind realizate în temeiul aceleiași rezoluții contravenționale. ... 66. Prin modificările aduse de Legea nr. 296/2023 privind unele măsuri fiscal-bugetare pentru asigurarea sustenabilității financiare a României pe termen lung, cu modificările și completările ulterioare, intrată în vigoare la 11.11.2023, textele respective vor avea următorul conținut: + Articolul 4 (1) Operațiunile de încasări și plăți în numerar efectuate între persoanele prevăzute la art. 1 alin. (1) și persoane fizice, reprezentând contravaloarea unor (...) primiri ori restituiri de împrumuturi sau alte finanțări, se efectuează cu încadrarea în plafonul zilnic de 10.000 lei către/de la o persoană. (...) (4) Operațiunile de încasări și plăți între persoanele prevăzute la art. 1 alin. (1) și persoanele fizice în calitate de asociați/acționari/administratori/persoane fizice/alți creditori exclusiv creditorii instituționali care desfășoară activități de intermediere financiară prevăzute de lege reprezentând împrumuturi, indiferent de natura și destinația acestora, se efectuează numai prin instrumente de plată fără numerar. + Articolul 12 (1) Nerespectarea prevederilor (...) art. 4 alin. (1) (...) constituie contravenții, dacă nu au fost săvârșite în astfel de condiții încât, potrivit legii penale, să constituie infracțiuni, și se sancționează, prin derogare de la prevederile art. 8 din Ordonanța Guvernului nr. 2/2001 (...), cu amendă de 25% din suma încasată/plătită, (...) care depășește plafonul stabilit de prezentul capitol pentru fiecare tip de operațiune, dar nu mai puțin de 500 lei. ... 67. Prin aceste modificări, operațiunile de încasări și plăți reglementate anterior la alin. (1) și (4) din art. 4 al Legii nr. 70/2015 au fost preluate în alin. (1) cu același regim juridic (limitare la plafon zilnic pe persoană) și același regim sancționator în art. 12 alin. (1) din aceeași lege (amendă procentuală pentru suma care depășește plafonul zilnic), însă nivelul sancțiunii a fost înăsprit (cuantumul amenzii crescând de la 10% la 25% din suma care depășește plafonul). ... 68. La art. 4 alin. (4) din Legea nr. 70/2015 a fost stabilită însă, pentru raporturile cu o serie de subiecți - persoane fizice calificate (asociați, acționari, administratori ș.a.), obligația de a realiza operațiunile de încasări și plăți pentru împrumuturi, indiferent de natura și destinația acestora, exclusiv prin instrumente de plată fără numerar. Cu toate acestea, legiuitorul nu a stabilit și o sancțiune pentru încălcarea acestei obligații, art. 12 alin. (1) din legea sus-menționată nemaifăcând referire la art. 4 alin. (4) din Legea nr. 70/2015. ... 69. Acest aspect a fost remediat prin Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 115/2023, intrată în vigoare la 15.12.2023, ocazie cu care textele relevante au suferit următoarele modificări: + Articolul 4 (1) Operațiunile de încasări și plăți în numerar efectuate între persoanele prevăzute la art. 1 alin. (1) și persoane fizice, reprezentând contravaloarea unor livrări ori achiziții de bunuri sau a unor prestări de servicii, dividende, cesiuni de creanțe sau alte drepturi, se efectuează cu încadrarea în plafonul zilnic de 10.000 lei către/de la o persoană. (...) (4) Operațiunile de încasări și plăți efectuate între persoanele prevăzute la art. 1 alin. (1) și persoane fizice, reprezentând primiri ori restituiri de împrumuturi sau alte finanțări, indiferent de natura și destinația acestora, se efectuează numai prin instrumente de plată fără numerar. + Articolul 12 (1) Nerespectarea prevederilor (...) art. 4 alin. (1) (...) constituie contravenții, dacă nu au fost săvârșite în astfel de condiții încât, potrivit legii penale, să constituie infracțiuni, și se sancționează, prin derogare de la prevederile art. 8 din Ordonanța Guvernului nr. 2/2001 (...) cu amendă de 25% din suma încasată/plătită, respectiv deținută în casierie, care depășește plafonul stabilit de prezentul capitol pentru fiecare tip de operațiune, dar nu mai puțin de 500 lei. (2) Nerespectarea prevederilor art. 6 și art. 11 alin. (1) -(4) constituie contravenție și se sancționează cu amendă de la 15.000 lei la 20.000 lei. (3) Nerespectarea prevederilor art. 4 alin. (4) constituie contravenție, dacă nu a fost săvârșită în astfel de condiții încât, potrivit legii penale, să constituie infracțiune, și se sancționează, prin derogare de la prevederile art. 8 din Ordonanța Guvernului nr. 2/2001 (...) cu amendă de 25% din suma încasată/plătită, dar nu mai puțin de 500 lei. ... 70. Legiuitorul a înțeles să extindă - în cuprinsul art. 4 alin. (4) din Legea nr. 70/2015 - interdicția de realizare a operațiunilor cu numerar de la încasările și plățile pentru împrumuturi în relația cu persoane fizice calificate la toate operațiunile reprezentând primiri ori restituiri de împrumuturi sau alte finanțări de la/către persoane fizice, instituind în nouintrodusul alin. (3) al art. 12 din Legea nr. 70/2015 și sancțiunea, respectiv amenda de 25% din suma încasată/plătită. ... 71. Astfel, s-a trecut de la o interdicție relativă (condiționată de 3 repere de raportare) la una absolută, ceea ce înseamnă că elementul material al contravenției este realizat la momentul primei operațiuni cu numerar (față de prima operațiune cu numerar prin care s-a depășit plafonul zilnic pe persoană în forma originară), moment la care contravenția se consumă, nefiind relevant cuantumul acesteia și nici persoana care achită/încasează suma. ... 72. Analiza istoricului evoluției reglementării acestei contravenții relevă împrejurarea că legiuitorul a fost consecvent în folosirea noțiunilor de operațiuni de încasări și plăți indiferent dacă a reglementat o interdicție relativă sau una absolută, după cum a fost consecvent în stabilirea modului de determinare a sancțiunii acesteia, amenda fiind procent din suma încasată/ plătită. ... 73. Or dacă, în cazul interdicției relative, suma încasată/ plătită era compusă din totalitatea sumelor care au făcut obiectul operațiunilor de încasări și plăți realizate în afara reperelor (care au depășit plafonul zilnic pe persoană), respectiv în temeiul aceleiași rezoluții, în cazul interdicției absolute, pentru identitate de rațiune, suma încasată/plătită este compusă din totalitatea sumelor care au făcut obiectul operațiunilor de încasări și plăți realizate în numerar, în temeiul aceleiași rezoluții. ... 74. Concluzia este logică întrucât prin eliminarea plafonului legiuitorul a urmărit crearea unui regim mai exigent din perspectiva disciplinei financiare privind operațiunile de încasări și plăți în numerar, în legătură cu împrumuturile și finanțările de la persoane fizice, fără însă a schimba modalitatea de sancționare. Or, consecvența în reglementare impune și consecvența în interpretare. ... 75. Pe de altă parte, dacă ar fi intenționat să stabilească amenda în cuantum de 25%, asupra fiecărei operațiuni individuale de încasare/plată (ca parte componentă a unui ansamblu încadrat într-o rezoluție unică), legiuitorul ar fi prevăzut în mod expres acest aspect, înlocuind sintagma suma încasată/plătită cu suma încasată/plătită din fiecare operațiune. ... 76. Cum sintagma „suma încasată“ din art. 12 alin. (3) din Legea nr. 70/2015 este în relație directă cu sintagma „operațiunile de încasări“ din art. 4 alin. (4) din Legea nr. 70/2015, iar „suma plătită“ este în aceeași relație cu „operațiunile de plăți“ din aceeași normă, se poate conchide că și din perspectiva unei interpretări gramaticale intenția legiuitorului a fost aceea de a trata în mod unitar ansamblul operațiunilor realizate în temeiul unei rezoluții unice. ... 77. Față de argumentele ce preced, trebuie să se răspundă la prima întrebare în sensul că: În interpretarea și aplicarea dispozițiilor art. 12 alin. (3) raportat la art. 4 alin. (4) din Legea nr. 70/2015, „suma încasată/plătită“ asupra căreia se calculează amenda se raportează la totalitatea „operațiunilor de încasări și plăți“ realizate în numerar în baza aceleiași rezoluții. ... 78. Cu privire la aplicarea prevederilor art. 10 din Ordonanța Guvernului nr. 2/2001, discuția privind compatibilitatea sa cu regimul sancționator al contravenției prevăzute la art. 12 alin. (3) din Legea nr. 70/2015 s-a pus față de împrejurarea că acest din urmă text derogă în mod explicit doar de la prevederile art. 8 din Ordonanța Guvernului nr. 2/2001, iar art. 14 din Legea nr. 70/2015 reglementează aspectul conform căruia contravențiilor prevăzute la art. 12 din Legea nr. 70/2015 le sunt aplicabile dispozițiile Ordonanței Guvernului nr. 2/2001. ... 79. Într-o interpretare bazată pe regula „excepțiile sunt de strictă interpretare“ (exceptio est strictissimae interpretationis) s-ar părea că doar prevederile art. 8 din Ordonanța Guvernului nr. 2/2001 sunt exceptate de la aplicare în cazul contravenției prevăzute la art. 12 alin. (3) din Legea nr. 70/2015, nu și cele ale art. 10 din Ordonanța Guvernului nr. 2/2001. ... 80. Cercetând însă conținutul normelor în discuție se constată că, potrivit art. 8 alin. (2) lit. a) din Ordonanța Guvernului nr. 2/2001 (text cu relevanță pentru ipoteza în discuție): limita minimă a amenzii contravenționale este de 25 lei, iar limita maximă nu poate depăși: a) 100.000 lei, în cazul contravențiilor stabilite prin lege și ordonanță. ... Acest text stabilește limitele minime și maxime generale ale amenzii. ... 81. Art. 12 alin. (3) din Legea nr. 70/2015 stabilește sancțiunea într-un cuantum determinat, respectiv procent fix din suma tuturor operațiunilor. Ținând cont de specificul relațiilor sociale ocrotite prin această normă, legiuitorul a predeterminat gradul de pericol social concret al faptei, realizând o individualizare legală a sancțiunii, concept juridic explicat de către Curtea Constituțională a României în Decizia nr. 563 din 31 octombrie 2024 referitoare la excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 96 alin. (1) și alin. (2) lit. b) , ale art. 100 alin. (3) , ale art. 101 alin. (3) , ale art. 102 alin. (3) și ale art. 109 alin. (9) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 195/2002 privind circulația pe drumurile publice, republicată, cu modificările și completările ulterioare, precum și ale art. 5 alin. (5) , ale art. 21 alin. (3) și ale art. 34 alin. (1) din Ordonanța Guvernului nr. 2/2001, în interpretarea dată prin Decizia nr. 5 din 12 aprilie 2021, pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție - Completul pentru soluționarea recursului în interesul legii, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 169 din 26 februarie 2025. ... 82. În condițiile unei individualizări legale a sancțiunii, existența limitelor minime și maxime ale amenzii nu mai prezintă relevanță, motiv pentru care a și fost introdusă derogarea explicită de la prevederile art. 8 din Ordonanța Guvernului nr. 2/2001. ... 83. La rândul său, art. 10 din Ordonanța Guvernului nr. 2/2001 [alin. (2) fiind textul relevant pentru discuție] are următorul conținut: Când contravențiile au fost constatate prin același procesverbal, sancțiunile contravenționale se cumulează fără a putea depăși dublul maximului amenzii prevăzut pentru contravenția cea mai gravă sau, după caz, maximul general stabilit în prezenta ordonanță pentru prestarea unei activități în folosul comunității. ... 84. Acest text reglementează modalitatea de determinare a unei sancțiuni contravenționale rezultante prin metoda cumulului aritmetic atenuat în cazul pluralității de contravenții constatate prin același proces-verbal. ... 85. Aplicarea metodei cumulului aritmetic atenuat pornește de la premisa existenței unor limite maxime și minime ale amenzilor prevăzute de norme de incriminare, repere legale care sunt avute în vedere separat de sancțiunea individualizată de agentul constatator pentru fiecare contravenție în parte. ... 86. Așadar, poate și trebuie remarcat că art. 10 alin. (2) din Ordonanța Guvernului nr. 2/2001 este în strânsă legătură cu art. 8 alin. (2) din același act normativ. ... 87. Contravenția prevăzută de art. 12 alin. (3) din Legea nr. 70/2015 raportat la art. 4 alin. (4) din aceeași lege nu este sancționabilă cu amendă în cuantum variabil, între minim și maxim, ci cu un cuantum fix (determinat). Exceptarea acestei sancțiuni de la aplicarea art. 8 din Ordonanța Guvernului nr. 2/2001 atrage în mod automat inaplicabilitatea regulii prevăzute de art. 10 alin. (2) din Ordonanța Guvernului nr. 2/2001. ... 88. De altfel, esențial de reținut este faptul că art. 10 alin. (2) din Ordonanța Guvernului nr. 2/2001 folosește ca element de referință al sancțiunii finale cumulate maximul „prevăzut“ de lege și nicidecum maximul sancțiunii aplicate. Or, pentru contravenția prevăzută de art. 12 alin. (3) raportat la art. 4 alin. (4) din Legea nr. 70/2015, sancțiunea nu are un cuantum variabil, ci unul fix, respectiv noțiunea maximul „prevăzut“ de lege nu are același înțeles ca maximul sancțiunii „aplicate“, astfel că lipsește tocmai elementul de referință care ar permite determinarea sancțiunii rezultante. ... 89. Ca atare, nu era necesară o derogare expresă în cuprinsul art. 13 din Legea nr. 70/2015, întrucât dispozițiile art. 10 alin. (2) din Ordonanța Guvernului nr. 2/2001 pot fi aplicabile pentru contravențiile sancționabile în temeiul art. 12 alin. (2) din Legea nr. 70/2015 pentru care au fost reglementate limite minime și maxime ale amenzii. În mod evident, ele nu pot fi aplicabile sancțiunilor contravenționale pentru care legea nu prevede limite minime și maxime, iar individualizarea se realizează de legiuitor, prin stabilirea unui procent fix, și nu de agentul constatator dintr-o plajă de valori. ... 90. Față de argumentele ce precedă trebuie să se răspundă la cea de-a doua întrebare în sensul că: Regimul sancționator al contravenției prevăzute la art. 12 alin. (3) din Legea nr. 70/2015 derogă de la prevederile art. 10 din Ordonanța Guvernului nr. 2/2001. ... 91. În raport cu aceste argumente, în temeiul art. 521 din Codul de procedură civilă, Înalta Curte va admite sesizarea formulată de Tribunalul Dolj - Secția contencios administrativ și fiscal. ... ... ...