Decizia ÎCCJ nr. 37/2026 (HP)Punctul I

I. Titularul și obiectul sesizării 7. Curtea de Apel Constanța - Secția I civilă a dispus, prin Încheierea din 25 martie 2025, în Dosarul nr. 2.037/118/2020, sesizarea Înaltei Curți de Casație și Justiție, în temeiul dispozițiilor art. 519 din Codul de procedură civilă, în vederea pronunțării unei hotărâri prealabile pentru dezlegarea următoarelor chestiuni de drept, care vizează interpretarea art. 21 alin. (6) și a art. 35 alin. (1) teza a doua din Legea nr. 165/2013 privind măsurile pentru finalizarea procesului de restituire, în natură sau prin echivalent, a imobilelor preluate în mod abuziv în perioada regimului comunist în România, cu modificările și completările ulterioare, raportate la art. 20 alin. (2) din Constituția României și la art. 1 din Protocolul nr. 1 la Convenția europeană pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale, în lumina Hotărârii din 7 ianuarie 2025 a Curții Europene a Drepturilor Omului din Cauza Văleanu și alții contra României, vizând reparația echitabilă, în sensul de a stabili: 1. Dacă art. 35 alin. (1) teza a doua din Legea nr. 165/2013, introdus prin Legea nr. 223/2024 pentru modificarea Legii nr. 165/2013, precum și pentru modificarea art. 24 din Legea nr. 10/2001, se aplică și în cadrul judecării contestațiilor formulate împotriva deciziilor de compensare. ... 2. În situația în care apelul formulat de titularul dreptului la despăgubire are ca obiect aplicarea grilei valabile pentru anul anterior pronunțării hotărârii judecătorești din apel sau, în orice caz, a unei grile valabile pentru un an ulterior celui anterior pronunțării hotărârii judecătorești din primă instanță, îndeosebi în cazul unui răspuns afirmativ la prima întrebare, dacă grila notarială aplicabilă de către instanța de apel este: – cea valabilă pentru anul anterior pronunțării hotărârii judecătorești din primă instanță; sau ... – cea valabilă pentru anul anterior pronunțării hotărârii judecătorești din apel ori, cel puțin, în limitele învestirii, pentru un an ulterior celui anterior pronunțării hotărârii judecătorești din primă instanță. ... ... 3. În cazul în care răspunsul la întrebarea nr. 2 este în sensul că grila notarială aplicabilă este cea valabilă pentru anul anterior pronunțării hotărârii judecătorești din apel ori, în limitele învestirii, pentru un an ulterior celui anterior pronunțării hotărârii judecătorești din primă instanță, atunci când soluționarea apelului are loc în alt an decât cel în care cauza a fost soluționată în primă instanță, dacă apelantul (titular al dreptului la despăgubire): – își poate actualiza pretențiile pe parcursul judecății cauzei în apel, indicând grila aplicabilă în raport cu anul în care se soluționează apelul; sau ... – se aplică doar grila notarială valabilă pentru anul anterior pronunțării hotărâri judecătorești din apel, astfel cum a fost indicată prin cererea de apel, sau, cel puțin, imediat după intrarea în vigoare a Legii nr. 223/2024 pentru modificarea Legii nr. 165/2013, precum și pentru modificarea art. 24 din Legea nr. 10/2001, pe parcursul judecății cauzei în apel. ... ... 4. Dacă, răspunzând la întrebările nr. 2 și nr. 3, respectarea art. 20 alin. (2) din Constituția României și a art. 1 din Protocolul nr. 1 la Convenția europeană pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale, în lumina Hotărârii din 7 ianuarie 2025 a Curții Europene a Drepturilor Omului din Cauza Văleanu și alții contra României, vizând reparația echitabilă, impune aplicarea grilei valabile chiar pentru anul pronunțării hotărârii judecătorești, în locul celei valabile pentru anul anterior acesteia. ... 5. Dacă exigența convențională de stabilire a unei despăgubiri, aflate într-un raport rezonabil de proporționalitate cu valoarea de piață a terenurilor preluate abuziv, impune deducerea suprafețelor de teren anterior restituite pe alt amplasament în temeiul legilor fondului funciar: – din suprafețele de teren preluate abuziv care prezintă caracteristicile tehnice cele mai apropiate față de cele restituite anterior pe alt amplasament, precum terenurile intravilane din cele intravilane, iar terenurile extravilane din cele extravilane; sau ... – în mod proporțional, în raport cu ponderea suprafețelor de teren restituite anterior din totalul suprafețelor de teren preluate abuziv situate în localitatea respectivă, indiferent de categoria de folosință a acestora; sau ... – în mod proporțional, în raport cu ponderea suprafețelor de teren restituite anterior din totalul suprafețelor de teren preluate abuziv, indiferent de categoria de folosință și de localitatea situării acestora. ... ... 6. În ipoteza primei variante de răspuns la întrebarea nr. 5, dacă stabilirea categoriei de folosință a terenului restituit anterior pe un alt amplasament, în vederea deducerii suprafeței acestuia din suprafața totală a terenului preluat abuziv, trebuie să se realizeze prin raportare la momentul reconstituirii dreptului de proprietate asupra acestuia sau, dimpotrivă, la momentul emiterii deciziei de compensare prin puncte, în situația în care de la momentul reconstituirii și până la cel al compensării prin puncte a intervenit o modificare în privința categoriei de folosință a terenului preluat abuziv, din extravilan în intravilan, cu implicații însemnate sub aspectul întinderii dreptului la reparație. ... ... 8. Sesizarea a fost înregistrată pe rolul Înaltei Curți de Casație și Justiție la 23 aprilie 2025, cu nr. 885/1/2025. ... ...