Decizia ÎCCJ nr. 37/2026 (HP)Punctul VII

VII. Jurisprudența instanțelor naționale 42. Instanțele naționale au fost consultate cu privire la orientarea/orientările conturate în practica judiciară asupra chestiunii de drept ce formează obiectul întrebării nr. 2 a sesizării. ... 43. Din răspunsurile transmise de către instanțele consultate și din hotărârile judecătorești înaintate de acestea au rezultat, în principal, două orientări cu privire la chestiunea de drept ce face obiectul acestei întrebări. ... 44. Într-o primă orientare s-a apreciat că în procedura judecătorească cuantumul despăgubirilor se va stabili prin raportare la grila notarială valabilă pentru anul anterior pronunțării hotărârii judecătorești din apel. ... 45. În susținerea acestui punct de vedere s-a arătat că: a) Legea nr. 165/2013 cuprinde și prevederi cu caracter substanțial, referitoare la cuantumul și modalitatea de acordare a măsurilor compensatorii instituite, astfel că, în privința acestora din urmă, raporturile juridice derulate între persoana îndreptățită la restituire, pe de o parte, și autoritățile administrative cu atribuții în procesul de stabilire a măsurilor reparatorii, pe de altă parte, nu pot fi considerate ca fiind raporturi juridice finalizate până la rămânerea definitivă a deciziei administrative. Decizia autorității administrative implicate în procesul de acordare a măsurii reparatorii reglementate de Legea nr. 165/2013 fiind supusă controlului jurisdicțional, ca urmare a contestației formulate împotriva deciziei de compensare, dreptul de creanță de care beneficiază persoana îndreptățită la măsura reparatorie nu este un drept cert și exigibil, astfel că situația juridică se află în curs de constituire și urmează a se stabili, în faza jurisdicțională, valoarea concretă a despăgubirilor sub forma acordării de puncte în raport cu evaluarea imobilului care face obiectul deciziei de compensare, instanța de judecată fiind singura în măsură a stabili, în concret și definitiv, întinderea despăgubirii cuvenite. Cu alte cuvinte, dat fiind că situația juridică se află în curs de constituire, norma de drept substanțial referitoare la modalitatea de evaluare a imobilului, prevăzută în textul normativ modificat, este aplicabilă situației juridice aflate în curs de desfășurare, fiind impusă de principiul aplicării imediate a legii civile noi, pe care, de altfel, actul normativ menționat îl consacră prin dispozițiile art. 4, fiind, în consecință, aplicabilă legea în forma în vigoare de la data judecării litigiului, și nu cea de la data introducerii acțiunii; ... b) în acest sens sunt și considerentele Deciziei Curții Constituționale a României nr. 43 din 18 februarie 2025 (paragrafele 36-37); ... c) prin dispozițiile art. 35 alin. (1) teza a doua din Legea nr. 165/2013, modificat prin Legea nr. 223/2024, s-a urmărit alinierea nivelului despăgubirii cât mai rezonabil valorii reale a imobilului în raport cu data plății efective a sumei; ... d) jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului din Cauza Văleanu și alții contra României, privind reparația echitabilă, reliefează necesitatea determinării despăgubirii într-un raport rezonabil cu valoarea de piață a bunului la momentul plății efective a întregii sume sau, dacă este cazul, a primei rate a sumei integrale; ... e) este relevant paragraful 116 din Hotărârea Curții Europene a Drepturilor Omului din 7 ianuarie 2025 din Cauza Văleanu și alții contra României, prin care s-a statuat că: „Pentru a aprecia ceea ce ar constitui o reparație echitabilă pentru reclamanții din prezenta cauză în ceea ce privește prejudiciul material, Curtea ar avea, în esență, ca punct principal de referință evaluarea stabilită de camera notarilor pentru anul 2024, an în care este pronunțată prezenta hotărâre, în cazul în care această evaluare este disponibilă, și ar acorda prioritate stării actuale a imobilului respectiv, în măsura în care aceste informații sunt disponibile în dosarul cauzei, mai degrabă decât stării imobilului la momentul exproprierii“. ... ... 46. În cea de-a doua orientare s-a arătat că grila notarială aplicabilă de către instanța de apel este cea valabilă pentru anul anterior pronunțării hotărârii judecătorești din primă instanță. ... 47. În argumentare s-au reținut următoarele: a) în ceea ce privește contestația împotriva deciziei de compensare sau a celei de compensare parțială: (i) dacă prima instanță a procedat la reevaluarea despăgubirilor stabilite de către Comisia Națională pentru Compensarea Imobilelor, grila notarială aplicabilă este aceea valabilă în anul anterior pronunțării hotărârii primei instanțe; ... (ii) dacă nu prima instanță, ci instanța de apel a procedat la reevaluarea despăgubirilor stabilite de către Comisia Națională pentru Compensarea Imobilelor, grila notarială aplicabilă este aceea valabilă în anul anterior pronunțării deciziei din apel; ... (iii) dacă prima instanță a procedat la reevaluarea despăgubirilor stabilite de către Comisia Națională pentru Compensarea Imobilelor, iar împotriva hotărârii primei instanțe a fost declarat apel prin care se critică modalitatea de reevaluare a despăgubirilor de către prima instanță, grila notarială aplicabilă este aceea valabilă în anul anterior pronunțării hotărârii primei instanțe, întrucât prin intermediul căii de atac se verifică legalitatea și temeinicia hotărârii primei instanțe; la soluționarea apelului, instanța va ține seama, desigur, de regulile aplicabile acestei căi de atac, inclusiv de aceea prevăzută de art. 481 din Codul de procedură civilă vizând neînrăutățirea situației în propria cale de atac; ... ... b) caracterul devolutiv al apelului nu permite schimbarea momentului evaluării; ... c) apelul reanalizează cauza în limitele învestirii, dar nu modifică momentul juridic al nașterii raportului, respectiv momentul la care indicatorii de evaluare devin aplicabili; ... d) momentul evaluării dreptului la măsură reparatorie este cel al soluției primei instanțe; ... e) rațiunea Legii nr. 223/2024, prin care a fost modificat art. 35 alin. (1) din Legea nr. 165/2013, a avut în vedere plafonarea și predictibilitatea valorii cuantumului despăgubirilor; în caz contrar apelul ar permite aplicarea unei grile mai noi, ceea ce ar conduce la formularea unor apeluri „pur economice“, nesincere, doar pentru majorarea valorii, ar submina principiul securității juridice și ar crea diferențe între cauze identice în funcție de durata apelului; ... f) interpretarea dispozițiilor art. 35 alin. (1) teza a doua din Legea nr. 165/2013 în sensul că grila notarială aplicabilă este cea valabilă în anul anterior pronunțării hotărârii judecătorești din apel ar supune întreaga procedură arbitrarului, stabilirea cuantumului despăgubirilor depinzând, în această interpretare, de simpla manifestare de voință a părții interesate de a declara apel, de volumul de activitate al curților de apel sau de durata efectuării unei expertize evaluatorii (la prima instanță sau în apel); ... g) aplicarea grilei notariale valabile în anul anterior pronunțării hotărârii judecătorești în apel ar provoca, de facto, o nouă judecată în prima instanță cu privire la cuantumul despăgubirilor, în ipoteza în care apelul s-ar judeca în anul următor, lipsind părțile de o cale de atac efectivă; ... h) exigența Curții Europene a Drepturilor Omului ca grila notarială să fie cât mai apropiată de momentul pronunțării hotărârii nu poate conduce la o interpretare a legii care ar cauza o lipsă de previzibilitate și o inechitate între persoanele îndreptățite aflate în aceeași situație, dar care ar primi un cuantum al despăgubirilor diferit, în funcție de momentul soluționării cauzei în primă instanță sau de durata procesului în ansamblu; ... i) grila notarială anterioară pronunțării hotărârii judecătorești în apel reprezintă un fapt viitor și incert în cadrul judecății contestației în primă instanță; ... j) interpretând în mod diferit, s-ar putea ajunge în situația în care pretenția de a se aplica o nouă grilă notarială, mai recentă, să implice pretenții noi într-un sens substanțial, nu doar formal - o altă încadrare în zonă, alte criterii de aplicare a corecțiilor -, ceea ce se poate considera, implicit, formularea unor pretenții noi ori rămânerea fără obiect a unor pretenții anterior formulate, deci o modificare, uneori substanțială, a pretențiilor inițiale. ... ... 48. Au fost exprimate opinii teoretice și în sensul că problema de drept ce face obiectul analizei suscită observații nuanțate, impunându-se o distincție între situația în care apelul cuprinde critici veritabile de nelegalitate sau de netemeinicie și ipoteza în care singurul motiv de apel vizează obținerea unei grile notariale mai recente, deși hotărârea primei instanțe a fost pronunțată cu respectarea dispozițiilor legale. ... 49. Astfel, pe de o parte, s-a apreciat că s-ar putea reține că, în cadrul judecății în apel, atunci când instanța de control judiciar procedează la o nouă judecată în fond, potrivit art. 476 alin. (1) din Codul de procedură civilă, iar stabilirea despăgubirii constituie un factum pendens, grila notarială aplicabilă ar trebui să fie cea valabilă pentru anul anterior pronunțării hotărârii din apel - această interpretare corespunde exigențelor convenționale subliniate de Curtea Europeană a Drepturilor Omului în Hotărârea din 7 ianuarie 2025, în Cauza Văleanu și alții contra României, potrivit cărora despăgubirea trebuie calculată astfel încât să rămână într-un raport rezonabil cu valoarea de piață a imobilului la momentul plății efective. ... 50. Pe de altă parte, s-a reținut că o asemenea interpretare necondiționată ar putea conduce la consecințe susceptibile de a afecta buna administrare a justiției. Astfel, dacă s-ar admite că simpla formulare a unui apel - chiar în lipsa unor critici veritabile de nelegalitate sau de netemeinicie - ar fi suficientă pentru a obține aplicarea unei grile notariale mai recente, s-ar crea premisele pentru: a) lipsirea de eficiență a procedurii administrative de emitere a deciziei de compensare de către Comisia Națională pentru Compensarea Imobilelor; ... b) golirea de conținut a primului grad de jurisdicție, câtă vreme titularul dreptului la despăgubire ar putea contesta în mod sistematic utilizarea legală a grilei anterioare pronunțării hotărârii de primă instanță, exclusiv în scopul obținerii unui calcul mai favorabil în raport cu o grilă ulterioară; ... c) prelungirea nejustificată a litigiilor, cu consecințe asupra celerității procedurilor de restituire. ... ... 51. Totodată, s-a considerat că se impune a fi avute în vedere și punctele de vedere exprimate în cadrul întâlnirii președinților secțiilor civile din cadrul Înaltei Curți de Casație și Justiție și curților de apel dedicate aspectelor de practică judiciară neunitară în materie civilă, din 13-14 octombrie 2025 de la București, din care pot fi conturate următoarele ipoteze în funcție de tipul contestației: a) în ipoteza în care obiectul litigiului îl constituie contestația împotriva deciziei de invalidare emise de Comisia Națională pentru Compensarea Imobilelor - situație în care aceasta nu a acordat despăgubiri, iar instanța, admițând contestația, stabilește ea însăși pentru prima dată cuantumul despăgubirilor - se disting următoarele situații: (i) dacă prima instanță a procedat la stabilirea despăgubirilor, grila notarială aplicabilă este aceea valabilă în anul anterior pronunțării hotărârii primei instanțe; ... (ii) dacă nu prima instanță, ci instanța de apel a procedat la stabilirea despăgubirilor, grila notarială aplicabilă este aceea valabilă în anul anterior pronunțării deciziei din apel; ... (iii) dacă prima instanță a procedat la stabilirea despăgubirilor, iar împotriva hotărârii primei instanțe a fost declarat apel prin care se critică modalitatea de stabilire a despăgubirilor de către prima instanță, grila notarială aplicabilă este aceea valabilă în anul anterior pronunțării hotărârii primei instanțe, întrucât prin intermediul căii de atac se verifică legalitatea și temeinicia hotărârii primei instanțe; ... ... b) în ipoteza în care obiectul litigiului îl constituie contestația împotriva deciziei de compensare sau de compensare parțială emise de Comisia Națională pentru Compensarea Imobilelor - situație în care au fost stabilite deja despăgubirile, iar instanța procedează la reevaluarea acestora - se disting următoarele situații: (i) dacă prima instanță a procedat la reevaluarea despăgubirilor stabilite de către Comisia Națională pentru Compensarea Imobilelor, grila notarială aplicabilă este cea valabilă în anul anterior pronunțării hotărârii primei instanțe; ... (ii) dacă nu prima instanță, ci instanța de apel a procedat la reevaluarea despăgubirilor stabilite de către Comisia Națională pentru Compensarea Imobilelor, grila notarială aplicabilă este aceea valabilă în anul anterior pronunțării deciziei din apel; ... (iii) dacă prima instanță a procedat la reevaluarea despăgubirilor stabilite de Comisia Națională pentru Compensarea Imobilelor, iar împotriva hotărârii primei instanțe a fost declarat apel prin care se critică modalitatea de reevaluare a despăgubirilor de către prima instanță, grila notarială aplicabilă este cea valabilă în anul anterior pronunțării hotărârii primei instanțe, întrucât prin intermediul căii de atac se verifică legalitatea și temeinicia hotărârii primei instanțe. ... ... ... 52. În ceea ce privește practica judiciară anterioară Deciziei nr. 57 din 3 octombrie 2022 a Înaltei Curți de Casație și Justiție - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept, relevantă pentru chestiunea în discuție, se constată că, într-o primă orientare, s-a apreciat că în situația în care a fost emisă o decizie de compensare prin puncte de către Comisia Națională pentru Compensarea Imobilelor este aplicabilă grila notarială din anul precedent emiterii deciziei de compensare de către aceasta, indiferent de momentul soluționării cauzei, în fond sau în apel, și indiferent de soluția pronunțată în primă instanță. ... 53. Într-o a doua orientare s-a reținut că, în ipoteza în care instanța de apel va proceda la admiterea apelului, la schimbarea hotărârii judecătorești pronunțate de către prima instanță și la recalcularea punctelor de compensare, în temeiul motivelor de apel vizând modificarea grilei notariale aplicabile (an distinct) sau greșita aplicare a acesteia de către prima instanță, grila notarială în raport cu care se va evalua imobilul este grila notarială valabilă pentru anul precedent pronunțării deciziei civile de către instanța de apel. În ipoteza în care instanța de apel este învestită cu o cerere de apel prin intermediul căreia nu se critică modificarea grilei notariale aplicabile (an distinct) sau greșita aplicare a acesteia de către prima instanță, caz în care instanța de apel nu va proceda la o reevaluare a imobilului, grila notarială în raport cu care a fost evaluat imobilul, respectiv grila notarială valabilă pentru anul precedent pronunțării sentinței civile de către prima instanță, va rămâne neschimbată. ... 54. Într-o a treia orientare, evaluarea imobilului urma a fi realizată prin raportare la grila notarilor publici valabilă în anul anterior pronunțării sentinței prin care a fost anulată decizia de compensare și a fost obligată Comisia Națională pentru Compensarea Imobilelor să emită o nouă decizie de compensare, conform punctelor de compensare stabilite de prima instanță. ... 55. Ministerul Public, Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, Secția judiciară, Serviciul de recursuri în interesul legii a comunicat faptul că nu se verifică, în prezent, practică judiciară în vederea promovării unui eventual recurs în interesul legii cu privire la problemele de drept care formează obiectul sesizării formulate de Curtea de Apel Constanța - Secția I civilă. ... ...