Decizia ÎCCJ nr. 354/2025 (HP)Punctul VII

VII. Jurisprudența instanțelor naționale în materie 32. Într-o primă orientare s-a considerat că dispozițiile art. 35 alin. (1) din Legea nr. 165/2013, astfel cum au fost modificate prin art. I pct. 2 din Legea nr. 223/2024, într-un litigiu care are ca obiect contestația formulată împotriva deciziei de compensare emise de Comisia Națională pentru Compensarea Imobilelor, se interpretează în sensul că evaluarea imobilului urmează a fi realizată prin raportare la grila notarială valabilă în anul anterior pronunțării hotărârii judecătorești. ... 33. În esență, această orientare s-a fundamentat pe argumentele comune cuprinse în Decizia nr. 80 din 12 noiembrie 2018 a Înaltei Curți de Casație și Justiție - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1080 din 20 decembrie 2018, în Decizia nr. 57 din 3 octombrie 2022 a Înaltei Curți de Casație și Justiție - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1162 din 5 decembrie 2022, precum și în Decizia nr. 19 din 21 octombrie 2024 a Înaltei Curți de Casație și Justiție - Completul pentru soluționarea recursului în interesul legii, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1.223 din 5 decembrie 2024. ... 34. S-a arătat că este vorba despre situații juridice în curs de constituire (facta pendentia), întrucât dreptul la acțiune pentru a obține reparația prevăzută de lege este supus evaluării jurisdicționale (fie din perspectiva legalității și temeiniciei deciziei de invalidare, fie din perspectiva verificării întinderii despăgubirii din decizia de compensare). ... 35. Totodată, s-a reținut că dreptul la măsuri compensatorii este un drept stabilit de lege, care este supus unei evaluări administrative și/sau, după caz, jurisdicționale pentru a fi valorificat, astfel că situația juridică creată de valorificarea dreptului este una de natură legală, iar nu una voluntară. Numai pentru cele de natură voluntară, referitoare la drepturi juridice subiective, principiul este că rămân supuse legii în vigoare la momentul constituirii lor, chiar și după intrarea în vigoare a legii noi, dar, și în cazul acestora, doar dacă respectivele situații sunt supuse unor norme juridice supletive, permisive, iar nu unor norme de ordine publică de interes general. ... 36. S-a subliniat că Legea nr. 165/2013 a suferit multiple modificări, a fost supusă multor excepții de neconstituționalitate și a făcut obiectul a numeroase hotărâri prealabile pronunțate de către Înalta Curte de Casație și Justiție, iar, prin Decizia nr. 231 din 15 aprilie 2014, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 521 din 14 iulie 2014, Curtea Constituțională a reținut că dispozițiile Legii nr. 165/2013 se aplică atât timp cât hotărârile judecătorești nu sunt definitive și irevocabile, deci dispozițiile legale intrate în vigoare se aplică proceselor în curs. ... 37. Totodată, s-a apreciat că această interpretare a dispozițiilor legale supuse analizei este valabilă atât în ipoteza contestației formulate împotriva deciziei de invalidare, cât și în cea în care contestația este îndreptată împotriva deciziei de compensare sau a celei de compensare parțială, câtă vreme finalitatea urmărită de legiuitor este ca persoanele îndreptățite la obținerea de măsuri compensatorii să beneficieze de stabilirea unor despăgubiri compensatorii care să fie evaluate în funcție de grilele cele mai apropiate de momentul primirii efective a acestora. ... 38. În plus, s-a arătat că o atare interpretare este de natură a asigura un cadru normativ clar și previzibil. ... 39. Cea de-a doua orientare, ce se desprinde din punctele de vedere comunicate de către instanțele de judecată, este în sensul că, în situația în care a fost emisă o decizie de compensare prin puncte de Comisia Națională pentru Compensarea Imobilelor, valoarea despăgubirilor se stabilește în funcție de grila notarială din anul anterior pronunțării hotărârii de primă instanță, în toate cazurile, indiferent dacă s-a exercitat calea de atac a apelului și indiferent de motivele de apel invocate. ... 40. În susținerea acestei orientări s-a arătat că Legea nr. 165/2013 a fost completată prin Legea nr. 223/2024, în sensul instituirii unui nou reper de evaluare în cazul procedurilor judiciare, și anume grila notarială din anul anterior pronunțării hotărârii judecătorești, iar prevederile art. 21 alin. (6) din Legea nr. 165/2013 sunt aplicabile doar în procedura administrativă desfășurată în fața Comisiei Naționale pentru Compensarea Imobilelor. ... 41. S-a apreciat că, dată fiind situația juridică aflată în curs de constituire, norma de drept substanțial referitoare la modalitatea de evaluare a imobilului, prevăzută în textul normativ modificat, este aplicabilă situației juridice aflate în curs de desfășurare, fiind impusă de principiul aplicării imediate a legii civile noi, pe care, de altfel, Legea nr. 165/2013 îl consacră prin dispozițiile art. 4, fiind, în consecință, aplicabilă legea în forma în vigoare în prezent. ... 42. Astfel, chiar dacă a fost emisă o decizie de compensare, s-a reținut că momentul pronunțării de către prima instanță a hotărârii judecătorești de stabilire a numărului de puncte constituie reperul ce se impune a fi avut în vedere la determinarea grilei notariale aplicabile pentru stabilirea despăgubirilor în cazul unui litigiu. ... 43. Prin cea de-a treia orientare identificată s-a considerat că evaluarea imobilelor ce fac obiectul Legii nr. 165/2013 urmează a se face în mod distinct, în funcție de situația premisă: dacă instanța este învestită cu o contestație împotriva unei decizii de compensare emise de Comisia Națională pentru Compensarea Imobilelor, sunt aplicabile prevederile art. 21 alin. (6) din Legea nr. 165/2013, respectiv evaluarea se va face prin raportare la grila notarilor publici valabilă în anul anterior emiterii deciziei de compensare, iar, dacă instanța este învestită cu o contestație împotriva unei decizii de invalidare sau este sesizată pentru omisiunea emiterii unei decizii de compensare, sunt aplicabile prevederile art. 35 alin. (1) din Legea nr. 165/2013, de imediată aplicare și în litigiile pendinte, care prevăd că evaluarea se face prin raportare la grila notarială valabilă în anul anterior pronunțării hotărârii judecătorești. ... 44. Astfel, s-a arătat că obiectul controlului judecătoresc într-o contestație îndreptată împotriva unei decizii de compensare îl constituie verificarea conformității cu legea a deciziei administrative de compensare, și anume modul în care Comisia Națională pentru Compensarea Imobilelor a aplicat prevederile legale incidente în dosarul administrativ, inclusiv maniera de aplicare a art. 21 alin. (6) din Legea nr. 165/2013, reanalizarea valorii imobilului în raport cu o altă grilă notarială fiind de natură a sustrage o parte esențială din obiectul controlului jurisdicțional. În plus, aplicarea criteriului grilei notariale valabile în anul anterior emiterii deciziei de compensare respectă și cerințele clarității, previzibilității și obiectivității impuse de Curtea Europeană a Drepturilor Omului și Curtea Constituțională, așa cum s-a reținut în paragraful 108 și următoarele din Decizia nr. 57 din 3 octombrie 2022, pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1162 din 5 decembrie 2022. ... 45. Totodată, s-a reținut că, prin Decizia nr. 19 din 21 octombrie 2024, pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție - Completul pentru soluționarea recursului în interesul legii, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1223 din 5 decembrie 2024, s-a asimilat situația în care Comisia Națională pentru Compensarea Imobilelor nu emite decizie de compensare cu situația în care decizia atacată este una de invalidare, statuându-se că instanța care soluționează favorabil contestația persoanei care se consideră îndreptățită, stabilind, așadar, pentru prima dată, dreptul acesteia la măsuri reparatorii, trebuie să se raporteze la grila notarială valabilă în anul precedent hotărârii judecătorești. ... 46. Fiecare dintre orientările teoretice anterior evidențiate își găsește corespondent în hotărârile judecătorești transmise Înaltei Curți de Casație și Justiție - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept de către instanțele judecătorești. ... 47. Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție a comunicat că, la nivelul Secției judiciare - Serviciul de recursuri în interesul legii, nu se verifică, în prezent, practică judiciară în vederea promovării unui eventual recurs în interesul legii în problema care formează obiectul sesizării. ... ...