Decizia ÎCCJ nr. 9/2022 (HP)Punctul VII

VII. Jurisprudența instanțelor naționale în materie 69. La solicitarea Înaltei Curți de Casație și Justiție, instanțele naționale au comunicat hotărâri judecătorești și opinii teoretice ale judecătorilor, din a căror analiză se conturează două orientări jurisprudențiale. ... 70. Astfel, într-o primă orientare, s-a apreciat că evaluarea imobilelor pentru care se acordă despăgubiri se face prin aplicarea grilei notariale valabile pentru anul precedent emiterii deciziei de către Comisia Națională pentru Compensarea Imobilelor, în considerarea caracteristicilor tehnice ale imobilului și a categoriei de folosință la data preluării acestuia. ... 71. S-a apreciat că prevederile art. 21 alin. (6) , astfel cum au fost modificate prin Legea nr. 193/2021, sunt redactate cu suficientă claritate și precizie, nu au un caracter lacunar sau îndoielnic, pentru a ridica dificultăți reale de interpretare. Utilizând metoda primordială de interpretare a unei norme juridice, aceea gramaticală, se poate ajunge cu ușurință la o interpretare declarativă, impusă de concluzia că între formularea literală a normei și conținutul său real există o concordanță deplină. ... 72. Cât privește modul de interpretare și aplicare a considerentelor Deciziei nr. 80 din 12 noiembrie 2018 trebuie avut în vedere că acestea privesc modalitatea în care Înalta Curte de Casație și Justiție a lămurit cadrul legislativ, imprevizibil și într-o perpetuă modificare, aplicabil raportului juridic dedus judecății. Edificatoare în acest sens sunt considerentele introductive ale raționamentului juridic, relativ la faptul că „59. (...) nu se ridică un aspect care să vizeze retroactivitatea legii civile, din moment ce continuitatea reglementării este aceeași, context ce determină ca textul modificat să se aplice și deciziilor anterioare, emise însă după intrarea în vigoare a Legii nr. 165/2013“. ... 73. Ele reprezintă fundamentul pentru care instanța de judecată, învestită cu un litigiu având ca obiect o contestație îndreptată împotriva deciziei de compensare, face aplicarea prevederilor legale în vigoare la data soluționării litigiului și nu a dispozițiilor legale avute în vedere de Comisia Națională pentru Compensarea Imobilelor la momentul finalizării procedurii administrative. ... 74. O asemenea interpretare rezultă și din cuprinsul Deciziei nr. 46 din 7 iunie 2021, în sensul că „94. (...) modificarea legislativă a intervenit în litigiul de față în apel, după stabilirea limitelor devoluției prin criticile formulate prin memoriile de apel și fiind deja pronunțată o sentință ce a stabilit cuantumul despăgubirilor cuvenite reclamantelor în raport cu grilele notariale aferente anului 2013, potrivit dispozițiilor legale în vigoare la data soluționării cauzei în primă instanță“. ... 75. În cea de-a doua orientare jurisprudențială s-a apreciat că evaluarea imobilelor pentru care se acordă despăgubiri se face prin aplicarea grilei notariale valabile pentru anul precedent pronunțării deciziei în apel. ... 76. Argumentul principal al soluției are în vedere considerentele exprimate de Înalta Curte de Casație și Justiție prin Decizia nr. 80 din 12 noiembrie 2018, în sensul în care „64. (...) dreptul de creanță, de care beneficiază persoana îndreptățită la măsura reparatorie, nu este un drept cert și exigibil, (...) instanța de judecată fiind singura în măsură a stabili, în concret și definitiv, întinderea despăgubirii cuvenite“. Apreciindu-se că raportul juridic de drept substanțial nu a fost finalizat la momentul modificării cadrului legislativ, modalitatea de evaluare a despăgubirilor nu poate fi realizată decât prin grila anterioară pronunțării deciziei. ... 77. Invocându-se expunerea de motive ce a stat la baza adoptării Legii nr. 22/2020, s-a concluzionat că legiuitorul a urmărit ca persoanele îndreptățite la obținerea de măsuri compensatorii să beneficieze de creșterea valorilor din grilele notariale, prin stabilirea despăgubirilor cu luarea în considerare a acestei evoluții favorabile, atingerea acestui deziderat implicând evaluarea imobilelor în funcție de grilele cele mai apropiate de momentul primirii efective a reparațiilor. ... 78. De altfel, și Curtea Constituțională s-a referit, prin Decizia nr. 269 din 7 mai 2014, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 513 din 9 iulie 2014 (Decizia nr. 269 din 7 mai 2014), la simpla expectanță de a dobândi măsurile reparatorii instituite prin lege, dreptul devenind efectiv, așa cum a arătat Înalta Curte de Casație și Justiție prin hotărârea susmenționată prin raportare la jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului, la rămânerea definitivă a deciziei administrative. ... ...