Decizia ÎCCJ nr. 37/2026 (HP)Punctul V

V. Punctul de vedere al completului de judecată care a formulat sesizarea 23. Completul de judecată, învestit cu soluționarea apelului în Dosarul nr. 2.037/118/2020, a reținut că sesizarea privește interpretarea art. 21 alin. (6) și a art. 35 alin. (1) teza a doua din Legea nr. 165/2013, raportate la art. 20 alin. (2) din Constituția României și la art. 1 din Protocolul nr. 1 la Convenția europeană pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale, în lumina Hotărârii din 7 ianuarie 2025 a Curții Europene a Drepturilor Omului din Cauza Văleanu și alții contra României, vizând reparația echitabilă, exprimându-și punctul de vedere cu privire la aspectele supuse analizei. ... 24. În ceea ce privește întrebarea nr. 1, instanța de trimitere a apreciat că art. 35 alin. (1) teza a doua din Legea nr. 165/2013, modificat prin Legea nr. 223/2024 pentru modificarea Legii nr. 165/2013 privind măsurile pentru finalizarea procesului de restituire, în natură sau prin echivalent, a imobilelor preluate în mod abuziv în perioada regimului comunist în România, precum și pentru modificarea art. 24 din Legea nr. 10/2001 privind regimul juridic al unor imobile preluate în mod abuziv în perioada 6 martie 1945-22 decembrie 1989 (Legea nr. 223/2024), se aplică și în cadrul judecării contestațiilor formulate împotriva deciziilor de compensare. ... 25. Referitor la întrebarea nr. 2, opinia exprimată de titularul sesizării este în sensul că art. 35 alin. (1) teza a doua din Legea nr. 165/2013 se referă și la hotărârea instanței de apel, în materia aflată în discuție, sentința prin care prima instanță se pronunță asupra despăgubirilor nefiind executorie de drept, iar apelul provoacă, potrivit art. 476 alin. (1) din Codul de procedură civilă, o nouă judecată în fond. S-a reținut că, stabilirea despăgubirii fiind un factum pendens, o situație juridică în curs de desfășurare, instanța de apel ar urma să țină cont de evoluția situației de fapt și a dreptului aplicabil, până în momentul pronunțării hotărârii. ... 26. S-a apreciat că această soluție poate fi adoptată, întrucât reflectă cel mai bine exigențele din Hotărârea din 7 ianuarie 2025 din Cauza Văleanu și alții contra României. ... 27. Totodată, s-a arătat că se poate admite, concomitent, și că, în acele situații de excepție în care apelul nu cuprinde critici veritabile de nelegalitate sau de netemeinicie, ci a fost formulat numai pentru a obține aplicarea unei grile notariale ulterioare celei corect aplicate de prima instanță la data pronunțării sentinței apelate, instanța de apel ar urma să constate un abuz de drept și, în consecință, să îl sancționeze prin respingerea apelului, adică prin refuzul de a acorda beneficiul solicitat abuziv. ... 28. Punctul de vedere al curții de apel cu privire la întrebarea nr. 3 este că aplicarea Hotărârii din 7 ianuarie 2025 din Cauza Văleanu și alții contra României a Curții Europene a Drepturilor Omului impune, în privința indicării grilei notariale aplicabile pentru stabilirea despăgubirilor, precum și a formulării criticilor concrete prin raportare la prevederile noii grile, identificate potrivit art. 35 alin. (1) teza a doua din Legea nr. 165/2013, derogarea de la exigențele procedurale ale art. 477 alin. (1) și ale art. 478 alin. (3) din Codul de procedură civilă. ... 29. În consecință, s-a considerat că respectivele critici referitoare la aplicarea grilei notariale și a noilor prevederi ale grilelor noi ar urma să poată fi formulate, atât în primă instanță, cât și în apel, pe tot parcursul soluționării cauzei. ... 30. În ceea ce privește întrebarea nr. 4, curtea de apel și-a exprimat opinia în sensul că respectarea art. 20 alin. (2) din Constituția României și a art. 1 din Protocolul nr. 1 la Convenția europeană pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale, în lumina Hotărârii din 7 ianuarie 2025 a Curții Europene a Drepturilor Omului din Cauza Văleanu și alții contra României, vizând reparația echitabilă, impune aplicarea grilei valabile chiar pentru anul pronunțării hotărârii judecătorești, în locul celei valabile pentru anul anterior acesteia. ... 31. Opinia instanței de apel cu referire la chestiunea supusă analizei prin întrebarea nr. 5 este că deducerea terenurilor restituite pe alte amplasamente din terenurile inițiale ar putea să se realizeze, cu titlu de principiu, cu un rezultat potențial echitabil, la nivel valoric: să se evalueze integral terenurile inițiale și, separat, cele restituite pe alte amplasamente și să se acorde diferența dintre cele două valori. ... 32. Punctul de vedere al curții de apel cu referire la întrebarea nr. 6 este că se poate lua în considerare momentul restituirii pe alte amplasamente, în considerarea faptului că atunci s-a produs efectul deducerii, adică diminuarea suprafețelor inițiale cu cele restituite, din acel moment, terenurile supuse compensării devenind mai mici decât înainte de restituirea parțială pe alte amplasamente. ... ...