Decizia CCR nr. 24/2021Punctul 5

5. În motivarea excepției de neconstituționalitate, se arată că, deși dispozițiile legale criticate condiționează existența infracțiunii de o valoare obiectivă, nu există niciun reper clar și predictibil de stabilire a valorii alcoolemiei la momentul conducerii efective a unui vehicul pe drumurile publice. În aceste condiții, aprecierea că la momentul conducerii vehiculului valoarea concentrației de alcool în sânge era sau nu peste 0,80 g/l este una pur arbitrară, bazată fie pe intuiția sau pe părerea judecătorului, fie pe o pseudoștiință, total contrară prezumției de nevinovăție, prevăzută la art. 4 din Codul de procedură penală. Or, pentru condamnarea unei persoane, vinovăția acesteia trebuie probată dincolo de orice îndoială rezonabilă, potrivit art. 396 alin. (2) din Codul de procedură penală, condamnarea neputând fi arbitrară, bazată pe părerea unui magistrat. Se susține că, în ipoteza art. 336 alin. (1) din Codul penal, nu există nicio posibilitate obiectivă, clară și previzibilă de stabilire a valorii exacte a alcoolemiei în sânge în momentul conducerii efective a vehiculului de către făptuitor, aspect ce contravine prevederilor art. 1 alin. (5) din Constituție. Se arată că punctul de vedere îmbrățișat de Ministerul Public și de majoritatea instanțelor este că pragul astfel reglementat este relevant, întrucât intervalul temporar dintre momentul conducerii efective și momentul prelevării primei probe biologice este unul redus, iar la momentul prelevării primei probe biologice, valoarea alcoolemiei depășește valoarea de 0,8 g/l alcool pur în sânge. Se susține că acest raționament este greșit, deoarece, pe de o parte, noțiunea de interval de timp „redus“ este una pur relativă, iar, pe de altă parte, silogismul astfel exprimat este, în sine, invalid. Se arată că cele două premise, respectiv interval de timp „redus“ și valoare de peste 0,80 g/l la prima probă biologică recoltată, nu pot duce logic la concluzia că, la momentul de interes penal, concentrația de alcool în sânge avea o anumită valoare, concluzia contrară că valoarea nu depășea limita de 0,80 g/l putând fi, în egală măsură, corectă. Se susține că, dacă cele două premise ar duce la concluzia că „probabil“ la momentul conducerii efective valoarea alcoolemiei depășea limita de 0,80 g/l, atunci la fel de logic și de probabil ar fi ca la momentul conducerii efective valoarea alcoolemiei să nu depășească limita legală. În acest context, se susține că o persoană nu poate fi condamnată numai pe baza unei probabilități. ...