Decizia CCR nr. 19/2021Punctul 6

6. Referitor la cea de-a treia premisă enunțată, se susține că în Ordonanța Guvernului nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravențiilor, la art. 19 alin. (2) , se menționează că nu poate avea calitatea de martor un alt agent constatator. Se arată că, de multe ori, în jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului, acest regim contravențional a fost asimilat unor acuzații în materie penală. Or, dacă în cadrul regimului contravențional nu poate fi audiat ca martor un alt agent constatator, în sfera dreptului penal, care ar trebui să intervină ca ultimo ratio, această posibilitate există fără ca legislația în vigoare să prevadă garanții procesuale corespunzătoare. În acest sens, se arătă că art. 103 alin. (3) din Codul de procedură penală reglementează garanții doar în situația unor colaboratori sau a unor investigatori sub acoperire, în cazul cărora se prevede că o soluție de condamnare, de amânare a aplicării pedepsei sau de renunțare la aplicarea pedepsei nu se poate baza, în mod determinant, pe o declarație a unui colaborator sau a unui investigator. ...