Decizia ÎCCJ nr. 46/2026 (HP)Punctul X

X. Înalta Curte de Casație și Justiție 76. Temeiul sesizării îl constituie Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 62/2024, act normativ care cuprinde norme speciale de reglementare a procedurii hotărârii prealabile, în scopul asigurării unei practici judiciare unitare în materia litigiilor de muncă ale personalului plătit din fonduri publice, precum și în materia asigurărilor sociale, parțial derogatorii de la procedura de drept comun reglementată prin dispozițiile art. 519-521 din Codul de procedură civilă. ... 77. Potrivit art. 1 alin. (1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 62/2024, „Prezenta ordonanță de urgență se aplică în procesele privind stabilirea și/sau plata drepturilor salariale sau de natură salarială ale personalului plătit din fonduri publice, inclusiv cele privind obligarea la emiterea actelor administrative sau privind anularea actelor administrative emise pentru acest personal sau/și cele privind raporturile de muncă și de serviciu ale acestui personal“, iar conform alin. (3) al aceluiași articol, „Prezenta ordonanță de urgență se aplică indiferent de natura și obiectul proceselor prevăzute la alin. (1) și (2) , de calitatea părților ori de instanța competentă să le soluționeze.“ ... 78. Conform art. 2 alin. (1) din același act normativ, „Dacă în cursul judecății proceselor prevăzute la art. 1, completul de judecată învestit cu soluționarea cauzei în primă instanță sau în calea de atac, verificând și constatând că asupra unei chestiuni de drept, de a cărei lămurire depinde soluționarea pe fond a cauzei respective, Înalta Curte de Casație și Justiție nu a statuat și aceasta nici nu face obiectul unui recurs în interesul legii în curs de soluționare, va solicita Înaltei Curți de Casație și Justiție să pronunțe o hotărâre prin care să se dea rezolvare de principiu chestiunii de drept cu care a fost sesizată.“ ... 79. În lumina acestor dispoziții legale, condițiile de admisibilitate a unei sesizări formulate în baza Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 62/2024 sunt circumscrise următoarelor elemente: – existența unei cauze în curs de judecată, în primă instanță ori în calea de atac, dintre cele la care se referă art. 1 și 2 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 62/2024; ... – sesizarea să privească o chestiune de drept; ... – soluționarea pe fond a cauzei să depindă de lămurirea chestiunii de drept; ... – chestiunea de drept să nu fi făcut obiectul statuării Înaltei Curți de Casație și Justiție și nici obiectul unui recurs în interesul legii în curs de soluționare. ... ... 80. Verificând îndeplinirea condițiilor subsumate prevederilor art. 1 alin. (1) și (3) și ale art. 2 alin. (1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 62/2024, se constată că procesul în care a fost formulată sesizarea inițială are ca obiect anularea unei decizii de pensionare, astfel încât pretențiile deduse judecății se circumscriu unor drepturi la pensie ale personalului plătit din fonduri publice, în sensul art. 1 alin. (1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 62/2024. ... 81. Cauza în care a fost formulată sesizarea se află în calea de atac a apelului, pe rolul unui complet de judecată din cadrul Curții de Apel Oradea - Secția I civilă. ... 82. În ceea ce privește condiția existenței unei chestiuni de drept, în lipsa unei definiții legale a noțiunii, în jurisprudența Completului pentru dezlegarea unor chestiuni de drept formată în aplicarea art. 519 din Codul de procedură civilă, s-a statuat în mod constant că, pentru a se putea discuta de existența unei chestiuni de drept, este necesar ca problema de drept antamată „să necesite cu pregnanță a fi lămurită, să prezinte o dificultate suficient de mare, în măsură să reclame intervenția instanței supreme în scopul rezolvării de principiu a chestiunii de drept și al înlăturării oricărei incertitudini care ar putea plana asupra securității raporturilor juridice deduse judecății“ (spre exemplu, Decizia nr. 70 din 23 octombrie 2023, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1112 din 11 decembrie 2023). ... 83. Noul act normativ reprezentat de Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 62/2024 a preluat sintagma utilizată în cuprinsul art. 519 din Codul de procedură civilă referitoare la existența chestiunii de drept, de a cărei lămurire depinde soluționarea pe fond a cauzei respective, aceasta regăsindu-se în cuprinsul art. 2 alin. (1) din ordonanța de urgență menționată. ... 84. În consecință, jurisprudența consolidată în legătură cu această condiție de admisibilitate rămâne de actualitate și sub imperiul Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 62/2024, prin care s-a urmărit asigurarea unei practici judiciare unitare, care să elimine diferențierile în materia stabilirii/plății drepturilor salariale ale personalului plătit din fonduri publice (Decizia nr. 61/2024, Decizia nr. 71/2024, Decizia nr. 89/2024, Decizia nr. 96/2024, pronunțate de Înalta Curte de Casație și Justiție - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept). ... 85. Se cuvine subliniat că nu orice chestiune de drept poate fi supusă dezlegării prin acest mecanism de unificare jurisprudențială, ci numai aceea care ridică problema precarității textelor de lege, a caracterului lor dual și complex. În caz contrar, rolul instanței supreme ar deveni unul de soluționare directă a cauzei aflate pe rol și ar neutraliza rolul constituțional al instanței legal învestite de a judeca în mod direct și efectiv procesul. ... 86. Totodată, astfel cum rezultă din dispozițiile art. 2 alin. (1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 62/2024, subzistă condiția de admisibilitate ca sesizarea să vizeze o problemă de drept care necesită cu pregnanță a fi „lămurită“, deci care să prezinte o dificultate suficient de mare, în măsură să reclame intervenția instanței supreme în scopul rezolvării de principiu. În preambulul actului normativ menționat anterior se arată, de altfel, expres că „măsurile legislative propuse pot influența pozitiv activitatea instanțelor judecătorești, în condițiile în care, încă dintr-o etapă incipientă, s-ar asigura clarificarea unor chestiuni dificile de drept“. ... 87. Astfel cum s-a reținut constant în jurisprudența instanței supreme, obiectul procedurii pentru pronunțarea hotărârii prealabile este reprezentat de o normă de drept incompletă sau neclară, de un text de lege care, pe baza interpretării printr-o argumentație juridică adecvată, consistentă, poate primi înțelesuri și aplicări deopotrivă divergente în situații cvasiidentice și poate determina, în final, o jurisprudență neunitară (Decizia nr. 11 din 20 februarie 2017, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 204 din 24 martie 2017, Decizia nr. 70 din 31 octombrie 2022, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 7 din 4 ianuarie 2023, Decizia nr. 32 din 24 aprilie 2023, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 455 din 25 mai 2023, pronunțate de Înalta Curte de Casație și Justiție - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept). ... 88. Prin urmare, din încheierea de sesizare a instanței supreme cu pronunțarea unei hotărâri prealabile, la fel ca și în cazul unei sesizări întemeiate pe dispozițiile art. 519 din Codul de procedură civilă, potrivit art. 520 din același cod, cu care dispozițiile ordonanței de urgență se completează, este necesar să rezulte dificultatea chestiunii de drept ce se cere a fi lămurită, prin prezentarea interpretărilor diferite pe care aceasta le poate suscita. Cerința normei impune ca punctul de vedere al instanței să întrevadă explicit și care este pragul de dificultate al întrebării și în ce măsură acesta depășește obligația instanței de a interpreta și aplica legea în cadrul soluționării unui litigiu. ... 89. Chestiunea de drept supusă dezlegării în cauza de față nu se circumscrie însă exigențelor care să permită declanșarea mecanismului hotărârii prealabile, autorul sesizării nearătând în ce constă dificultatea interpretării, în contextul în care dispozițiile legale anterior citate nu sunt lacunare, incomplete și nici neclare. ... 90. În acest sens, se observă din modul în care instanța de trimitere a formulat punctul de vedere asupra problemei de drept că judecătorul nu se confruntă cu o veritabilă dificultate în interpretarea și aplicarea dispozițiilor legale în circumstanțele litigiului dedus judecății. ... 91. Din modalitatea de formulare a punctului de vedere rezultă că instanța de trimitere identifică fără probleme ipotezele avute în vedere de legiuitor, indicând totodată în ce condiții și în ce situații sunt realizate aceste ipoteze. ... 92. Astfel, fiecare alineat al art. 68^5 din Legea nr. 567/2004 face referire expresă la o situație distinctă (ipoteză), căreia îi sunt impuse anumite condiții minime de vechime în specialitate și vârstă, justificându-se în ce condiții și în ce măsură sunt incidente dispozițiile legale, neexistând un temei de aplicare parțială sau combinată a acestora. ... 93. Potrivit art. 68^5 alin. (7) din Legea nr. 567/2004, legiuitorul a instituit în mod expres dreptul la pensie de serviciu pentru persoanele care îndeplinesc condițiile de vârstă și vechime prevăzute la alin. (1) exclusiv în funcția de personal auxiliar de specialitate, chiar dacă, la data pensionării, acestea au o altă ocupație. ... 94. Reglementând ipoteza de la alin. (7) , legiuitorul a urmărit ca personalul auxiliar de specialitate al instanțelor judecătorești cu o vechime de cel puțin 25 de ani în specialitate să beneficieze de o pensie de serviciu, dar cu respectarea întocmai a celor două condiții cumulative, respectiv condițiile de vârstă și de vechime. ... 95. Dacă intenția legiuitorului ar fi fost aceea de a include în categoria beneficiarilor pensiei de serviciu și persoanele cu vechime în specialitate între 20 și 25 de ani care nu mai erau în funcție la momentul solicitării acestei pensii, ar fi menționat în mod expres acest lucru în dispozițiile alin. (7) ale art. 68^5, făcând trimitere atât la alin. (1) , cât și la alin. (2) , însă legiuitorul a făcut trimitere doar la alin. (1) al art. 68^5. ... 96. Din interpretarea literală și teleologică a normei introduse prin art. I din Legea nr. 130/2015 (a se vedea expunerea de motive a inițiatorilor legii) rezultă că scopul legiuitorului a fost acela de a proteja cariera profesională desfășurată de personalul auxiliar, fără a condiționa dreptul la pensia de serviciu de menținerea în activitate la momentul pensionării, însă pentru nașterea acestui drept este necesară îndeplinirea cerinței unei vechimi minime de cel puțin 25 de ani în specialitate. ... 97. În susținerea clarității textelor de lege și a facilității în interpretarea acestora sunt de menționat și Normele metodologice de aplicare a Legii nr. 567/2004, în cadrul cărora la art. 2 alin. (1) lit. b) se menționează că, în cazul persoanelor cu vechime în specialitate între 20-25 de ani, beneficiarii trebuie să aibă calitatea de personal auxiliar de specialitate la data solicitării pensiei de serviciu. ... 98. Prin urmare, absența indicării elementelor de ambiguitate sau neclaritate a textelor, precum și punctul de vedere clar exprimat al instanței de trimitere relevă o solicitare de soluționare, în concret, a raportului dedus judecății, cu toate că acest atribut intră și este necesar să rămână în sfera de competență a instanțelor judecătorești (Decizia nr. 55 din 13 septembrie 2021, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1102 din 19 noiembrie 2021, și Decizia nr. 31 din 24 aprilie 2023, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 693 din 28 iulie 2023, pronunțate de Înalta Curte de Casație și Justiție - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept). ... 99. În ceea ce privește examenul jurisprudențial efectuat se reține că simpla existență a unor soluții jurisprudențiale izolate nu poate duce la concluzia posibilității dezvoltării unei jurisprudențe neunitare, cu atât mai mult cu cât în hotărârile menționate erau invocate situații de fapt particulare, care atrăgeau incidența și a unor dispoziții legale suplimentare care nu fac obiectul prezentei solicitări. ... 100. Or, în absența unor opinii divergente clar conturate rezultă că nu se identifică o problemă de interpretare neunitară a normelor de drept ce constituie obiect al sesizării, care să impună pronunțarea unei dezlegări de principiu, în condițiile în care dispozițiile legale supuse interpretării nu sunt lacunare, incomplete sau neclare, existând și norme metodologice, fiind suficientă aplicarea coroborată a acestora în sensul clar și evident care transpare din simpla lor edictare. ... 101. În considerarea argumentelor expuse, constatând că nu este îndeplinită cerința de admisibilitate vizând existența unei veritabile probleme de drept, având un grad ridicat de dificultate care să justifice pronunțarea unei hotărâri prealabile în condițiile art. 2 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 62/2024, prin care instanța supremă să dea o rezolvare de principiu chestiunii de drept cu care a fost sesizată, se impune soluția de respingere ca inadmisibilă a sesizării. ... ...