Decizia ÎCCJ nr. 52/2026 (HP)Punctul VIII

VIII. Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție 50. Asupra chestiunii de drept supuse dezlegării, Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție a opinat în sensul că sunt întrunite atât condițiile de tipicitate ale infracțiunii de tâlhărie, cât și condițiile de tipicitate ale infracțiunii de trafic de droguri de risc, prevăzută de art. 2 alin. (1) din Legea nr. 143/2000, în situația în care obiectul material al infracțiunii de furt, ce este absorbită în conținutul infracțiunii de tâlhărie, este reprezentat de droguri de risc. ... 51. Din analiza conținutului constitutiv al infracțiunilor de furt și de trafic de droguri prevăzute de art. 2 alin. (1) din Legea nr. 143/2000 rezultă că în cazul faptei de sustragere a unor droguri de risc suntem în prezența unui concurs de infracțiuni, și nu a unui concurs de calificări, întrucât, pe de o parte, fapta cu toate urmările ei nu se regăsește complet într-o singură normă, iar, pe de altă parte, nu este îndeplinită condiția unității de obiect juridic protejat prin cele două norme. ... 52. Astfel, infracțiunea prevăzută de art. 2 alin. (1) din Legea nr. 143/2000 are ca obiect juridic relațiile sociale privitoare la sănătatea publică, ale căror existență și normală derulare depind de respectarea strictă de către toți destinatarii legii penale a dispozițiilor legale care reglementează regimul drogurilor, precum și relațiile sociale referitoare la sănătatea persoanelor care consumă droguri în mod ilicit.^4 Prin incriminarea traficului de droguri, legiuitorul a incriminat în esență comerțul cu droguri - lato sensu, întrucât sancționează penal toate etapele parcurse de droguri pe piața ilicită, de la materia primă inițială până când ajung la consumatorul final. Pe parcursul acestui lanț de aprovizionare drogurile trec dintr-o sferă de stăpânire în alta, însă, analizând natura activităților ce constituie elementul material al infracțiunii prevăzute de art. 2 alin. (1) din Legea nr. 143/2000, se observă că schimbarea poziției fizice a bunului dintr-un patrimoniu în altul este întotdeauna voluntară. Sintagma „alte operații privind circulația drogurilor“ nu poate avea o altă semnificație, deoarece presupune realizarea oricărei alte acțiuni, cu excepția celor menționate explicit în textul de lege, prin care se realizează procesul tranzacțional prin care drogurile ajung de la furnizor la client. ^4 Hotca Dobrinoiu - Infracțiuni prevăzute în legi speciale, Comentarii și explicații, Editura C.H. Beck, București, 2008, p. 136 și 137. ... 53. Spre deosebire de infracțiunea prevăzută de art. 2 alin. (1) din Legea nr. 143/2000, în cazul infracțiunii de furt obiectul juridic special constă în relațiile sociale referitoare la protecția unei stări de fapt - posesia sau detenția bunurilor mobile corporale ale unei persoane determinate.^5 Elementul material al infracțiunii de furt constă în luarea unui bun din posesia sau detenția unei persoane, acțiune care, prin natura sa, presupune lipsa consimțământului celui deposedat. Or, tocmai caracterul neconsensual al trecerii drogurilor dintr-o sferă patrimonială în alta face ca infracțiunea de trafic de droguri să nu acopere întreaga semnificație juridică a faptei ce constituie premisa prezentei sesizări, fiind necesară și reținerea infracțiunii de furt. ^5 Mihail Udroiu - Sinteze de drept penal, Partea specială, ediția a 4-a, Editura C.H. Beck, 2023, vol. I, p. 449. ... 54. Norma de drept penal prevăzută de art. 228 din Codul penal protejează relația factuală dintre subiectul pasiv și bun, astfel încât această ocrotire operează chiar dacă posesia este viciată ori deținerea bunurilor este ilicită, întrucât existența unor astfel de situații nu îndreptățește făptuitorul să își însușească bunul. Prin deposedarea subiectului pasiv de bunul a cărui deținere este ilicită se înlătură această situație de fapt care îi permitea să dispună de bun, iar prin imposedarea lui de către făptuitor se creează o nouă situație de fapt, potrivit căreia bunul se află în sfera de stăpânire a acestuia. ... 55. Așadar, relațiile sociale avute în vedere de legiuitor prin incriminarea furtului sunt vătămate și în ipoteza în care obiectul material al infracțiunii constă în bunuri deținute ilicit de o persoană, deoarece și în cazul acestor bunuri, prin realizarea acțiunii de luare, situația de fapt pe care o avea bunul anterior este schimbată, iar urmarea imediată a infracțiunii de furt este realizată. ... 56. În plus, se observă că cele două norme de incriminare protejează valori sociale distincte, astfel încât nu se poate vorbi de o suprapunere a infracțiunilor, ci de o coexistență a acestora, fiind aplicabile regulile concursului de infracțiuni. ... 57. Prin urmare, raportat la întrebarea formulată de instanță, acțiunea de luare a unor droguri de risc de la cel care le stăpânește în fapt realizează elementul material al infracțiunii de trafic de droguri de risc în varianta procurării, precum și elementul material al infracțiunii de furt (tâlhărie), fiind puse în pericol atât relațiile sociale privitoare la sănătatea publică, cât și cele referitoare la posesia sau detenția bunurilor mobile corporale ale unei persoane determinate. ... ...