Decizia CCR nr. 800/2020Punctul 4

4. În motivarea excepției de neconstituționalitate se susține, în esență, că dispozițiile art. 1 alin. (2) din Legea nr. 165/2013 sunt neconstituționale în lumina interpretării date acestora prin Decizia nr. 12 din 14 mai 2018 pronunțată în soluționarea unui recurs în interesul legii de Înalta Curte de Casație și Justiție, în măsura în care impun unităților administrativ-teritoriale sau oricăror alte entități, altele decât statul român, să acorde bunuri imobile deținute în proprietate privată sau publică în compensare pentru imobilele preluate abuziv care nu pot fi restituite în natură. Se arată că, drept urmare a Deciziei nr. 12 din 14 mai 2018, bunurile care pot fi acordate în compensare nu se limitează la lista întocmită de entitatea învestită cu soluționarea notificării, dacă persoana îndreptățită face dovada caracterului disponibil al acestora, ci este obligatoriu să fie acordate în compensare orice bunuri care au fost identificate de către persoanele îndreptățite, bunuri aflate în patrimoniul entității învestite cu soluționarea notificării și care teoretic pot fi considerate disponibile în vederea acordării în compensare. Se susține că astfel este încălcat principiul ocrotirii egale a proprietății private, întrucât unitățile administrativ-teritoriale sau alte entități învestite, altele decât statul român, sunt obligate de către instanță să cedeze propriul drept de proprietate privată pentru stingerea unor obligații care nu le revin lor. Autorul excepției apreciază, în acest sens, că ar fi vorba despre o dare în plată cu bunuri aparținând unor terți de raportul obligațional preexistent, în care statul român este debitor, având obligația de a despăgubi persoanele îndreptățite pentru imobilele preluate în mod abuziv în timpul regimului comunist. Or, în situația acordării de bunuri imobile în compensare, terții față de acest raport juridic preexistent devin obligați să cedeze dreptul lor de proprietate privată în vederea stingerii unor obligații aparținând statului român. În acest cadru legislativ, statul român poate dispune în mod arbitrar de dreptul de proprietate privată al entităților învestite cu soluționarea notificărilor, prin oferirea posibilității persoanelor îndreptățite de a alege din bunurile aflate în patrimoniul acestora, dreptul de proprietate privată al oricărei entități, alta decât statul român, fiind lipsit de orice protecție juridică. ...