Decizia ÎCCJ nr. 33/2026 (HP)Punctul VI

VI. Punctul de vedere al completului care a formulat sesizarea cu privire la dezlegarea chestiunii de drept 17. Instanța de trimitere a reținut că este supusă analizei în calea de atac situația de fapt dedusă judecății, pentru a se determina durata vechimii în specialitate, din perspectiva funcției de polițist exercitate anterior, cumulată cu exercitarea ulterioară a funcției de economist la o altă instituție. ... 18. Precizează instanța de trimitere faptul că noțiunea de „vechime în specialitatea corespunzătoare studiilor absolvite, raportate la cerințele postului“, cuprinsă în art. 21 alin. (6) din Legea nr. 360/2002, noțiune definitorie în raport cu care urmează a se statua asupra gradului profesional la reîncadrarea în structurile Ministerului Afacerilor Interne (M.A.I.) a foștilor polițiști, se interpretează în coroborare cu alte dispoziții legale invocate în cauză: art. 9 alin. (2^1) din Legea nr. 360/2002, art. 1 alin. (4) lit. a) din anexa nr. 6 la Ordinul nr. 140/2016, art. 3 lit. l) (literă abrogată din 2020) din Hotărârea Guvernului nr. 611/2008 pentru aprobarea normelor privind organizarea și dezvoltarea carierei funcționarilor publici și art. 1 dinHotărârea Guvernului nr. 498/2004 pentru aprobarea Normelor metodologice privind echivalarea stagiului efectuat în funcții militare și funcții specifice poliției, în cadrul structurilor Ministerului Administrației și Internelor, cu stagiul în funcții civile. ... 19. Instanța de trimitere reține astfel că, în vreme ce în dispozițiile art. 21 alin. (6) din Legea nr. 360/2002 este vorba despre acordarea gradelor profesionale în funcție de vechimea în specialitatea corespunzătoare studiilor, prin raportare la cerințele postului, fără a detalia, dispozițiile art. 1 alin. (4) din anexa nr. 6 la Ordinul nr. 140/2016 cu privire la acordarea acelorași grade au în vedere chestiuni punctuale relative la postul actual și cel anterior deținut, precum acelea ca reîncadrarea să fie într-o funcție cu specializarea prevăzută în fișa postului - pentru postul actual, precum și ca persoana în cauză să fi lucrat și anterior în astfel de specializări - pentru postul anterior. ... 20. Având în vedere economia conținutului dispozițiilor art. 21 alin. (6) din Legea nr. 360/2002 și exprimarea echivocă a dispozițiilor art. 1 alin. (4) din anexa nr. 6 la Ordinul nr. 140/2016, apreciază instanța de trimitere că se pune problema modului în care se determină exercitarea actuală, dar și anterioară a unei astfel de specializări, respectiv dacă acestea privesc strict specializări numite ca atare potrivit fișei de post, atât pentru funcția actuală, cât și pentru cea anterioară, sau determinarea specializării se face în concret, în raport de atribuțiile efective, astfel cum rezultă acestea din ansamblul documentelor care caracterizează exercitarea funcției. Notează instanța de trimitere faptul că, deși dispoziția art. 3 lit. l) dinHotărârea Guvernului nr. 611/2008, care conținea o definire a noțiunii „vechime în specialitatea studiilor necesare exercitării funcției publice“ ce ar fi putut servi în operațiunea de interpretare necesară în cauză (conferind un sens larg acesteia), este abrogată din 2020, totuși o atare abrogare poate avea relevanță proprie. ... 21. În ceea ce privește întrebarea adresată instanței supreme, curtea de apel opinează în sensul că interpretarea coroborată a art. 21 alin. (6) din Legea nr. 360/2002 și art. 1 alin. (4) din anexa nr. 6 la Ordinul nr. 140/2016 conduce către concluzia că prevederea din anexa la ordin are caracter aplicativ și conturează o ipoteză expresă în care efectul legal (valorificarea vechimii în specialitate) ar fi dat când fișa postului prevede expres „specializare“. ... 22. Opinează că art. 21 alin. (6) reprezintă norma-cadru care leagă acordarea gradului profesional de pregătire și de „vechimea în specialitatea corespunzătoare studiilor absolvite, raportate la cerințele postului“, astfel că vechimea în specialitate ar putea fi recunoscută și în ipoteza în care fișa postului nu conține cuvântul „specializare“, dar în care, după o analiză probatorie a documentelor relevante (fișa postului în forma sa integrală, anunțul de concurs, acte administrative care au detaliat atribuțiile, hotărâri interne, corespondență oficială), rezultă obiectiv că cerințele funcției corespundeau specialității studiilor absolvite. ... 23. În ceea ce privește dispoziția din Ordinul nr. 140/2016 apreciază că se poate interpreta în sensul în care exclude analiza probatorie privind cerințele reale ale postului, punând în prim plan formalitatea conținutului actului de numire. ... ...