Decizia CCR nr. 749/2020Punctul 7

7. Referitor la prevederile art. 281 alin. (1) din Codul de procedură penală, se susține că acestea sunt neconstituționale în condițiile în care, de lege lata, nu prevăd printre cauzele de nulitate absolută încălcarea dispozițiilor legale privind sesizarea instanței. Se arată că soluția juridică criticată nu garantează o protecție corespunzătoare nici a intereselor inculpatului și nici a intereselor statului, deoarece înfăptuirea justiției este incompatibilă cu încălcarea legalității actului procedural prin care este sesizată o instanță penală în vederea judecării cauzei. Se susține că sesizarea instanței prin rechizitoriu de către procuror trebuie efectuată cu respectarea strictă a principiului legalității actelor procurorului, prevăzut la art. 132 alin. (1) din Constituție, și că dispozițiile legale care reglementează sesizarea instanței cu rechizitoriul, cuprinse la art. 327 și 328 din Codul de procedură penală, sunt de ordine publică, având caracter imperativ și vizând buna înfăptuire a justiției în materie penală. Se mai arată că sesizarea instanței cu rechizitoriu se realizează de către subiecți procesuali oficiali care sunt împuterniciți ai statului în promovarea acțiunii penale, respectiv procurorii, organizați în parchete care funcționează pe lângă instanțele judecătorești. Pentru aceste motive, se susține că rolul rechizitoriului în realizarea justiției penale este capital, motiv pentru care nelegala lui întocmire poate compromite iremediabil însuși dezideratul justiției. Se mai susține că reglementarea acestui caz de nulitate absolută ar fi justificată de faptul că neregularitatea actului de sesizare a instanței reprezintă un caz distinct de restituire a dosarului la procuror în procedura camerei preliminare, conform art. 346 alin. (3) lit. a) din Codul de procedură penală. Or, în cazul restituirii pentru motivul nelegalității unui act de urmărire penală, este evident că legiuitorul are în vedere un caz de nulitate absolută, și nu o nulitate relativă, care nu poate avea o asemenea consecință decât dacă afectează toate actele de urmărire penală efectuate în cauză. Se face trimitere, de asemenea, la Decizia Curții Constituționale nr. 302 din 4 mai 2017, arătându-se că nulitatea relativă nu poate oferi o garanție suficientă pentru înlăturarea consecințelor nelegalei sesizări, întrucât vătămarea produsă este imposibil de dovedit. ...