Decizia CCR nr. 749/2020Punctul 3
Punctul 3
3. Cauza fiind în stare de judecată, președintele Curții acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere a excepției de neconstituționalitate. Referitor la art. 92 alin. (2) din Codul de procedură penală, se susține că acesta nu încalcă dreptul la un proces echitabil și dreptul la apărare al inculpatului, dispozițiile legale criticate oferind participanților la procesul penal garanțiile specifice acestor drepturi fundamentale. Se arată că persoanele care se află în ipoteza reglementată prin textul criticat pot fi apărate de un avocat, în cadrul unui proces bazat pe contradictorialitate și, de asemenea, că probelele administrate în procesul penal nu au o valoare dinainte stabilită. Cu privire la dispozițiile art. 172 alin. (12) din Codul de procedură penală, este invocată jurisprudența Curții Constituționale și se arată că textul criticat nu îngrădește dreptul suspectului, al inculpatului sau al oricărei alte persoane de a contesta concluziile raportului de constatare, ci conferă organului judiciar competența de a aprecia asupra utilității efectuării expertizei. Se mai susține că organele de urmărire penală și instanța de judecată nu au obligația să adopte concluziile raportului de expertiză. Se arată că scopul dispoziției legale criticate este acela de a preveni prelungirea nejustificată a soluționării cauzelor penale. Referitor la prevederile art. 281 din Codul de procedură penală, se arată că toate cazurile de nulitate absolută reprezintă opțiunea legiuitorului, printr-o excepție de neconstituționalitate neputând fi solicitată completarea textului criticat. Se mai arată că actul de sesizare a instanței face obiectul întregii proceduri de cameră preliminară care presupune și verificarea acestuia. Cu privire la dispozițiile art. 347 alin. (4) din Codul de procedură penală, se arată că acestea asigură dreptul la apărare și dreptul la un proces echitabil al inculpatului, procedura camerei preliminare având rolul de filtru, în cadrul căruia inculpatul poate formula cereri și poate invoca excepții în vederea apărării intereselor sale procesuale. Se susține că, prin dispozițiile legale criticate, legiuitorul a urmărit asigurarea dreptului la un proces echitabil, prin soluționarea cu celeritate a cauzelor penale. ...
Sursa oficială ↗