Decizia CCR nr. 488/2024Punctul 16

16. În cauză, în procedura de cameră preliminară, autorul excepției a solicitat să se constate nelegalitatea sesizării instanței prin rechizitoriu și nulitatea absolută a întregii urmăriri penale și să se constate, printre altele, nelegalitatea sesizării instanței, întrucât rechizitoriul nu a fost verificat de către procurorul ierarhic superior. Cu privire la neverificarea legalității și temeiniciei rechizitoriului de către procurorul ierarhic superior, inculpatul - autor al excepției de neconstituționalitate a precizat că operațiunea de verificare a legalității și temeiniciei rechizitoriului de către procurorul ierarhic superior este nelegală sub două aspecte: verificarea pur formală a temeiniciei și legalității rechizitoriului echivalează cu lipsa acesteia; actul procesual prin care trebuia realizată verificarea legalității și temeiniciei rechizitoriului este ordonanța prevăzută de art. 286 alin. (1) din Codul de procedură penală. Cu privire la acest din urmă aspect, autorul excepției a subliniat că, în economia noului Cod de procedură penală, nu mai există „rezoluția procurorului“, ca act de procedură întocmit de organele de urmărire penală. Astfel, autorul excepției a apreciat că verificarea legalității și temeiniciei rechizitoriului, cu consecința confirmării ori infirmării acestuia, reprezintă o activitate procesuală distinctă, supusă regulilor de formă reglementate de Codul de procedură penală, ea neputându-se concretiza decât în singurul act de procedură pe care îl poate emite procurorul în cursul procesului penal, respectiv ordonanța. În acest context, autorul excepției a subliniat că Decizia nr. 9 din 18 februarie 2008, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 831 din 10 decembrie 2008, pronunțată de Secțiile Unite ale Înaltei Curți de Casație și Justiție, în soluționarea recursului în interesul legii, prin care s-a decis că „Dispozițiile art. 264 alin. 3 din Codul de procedură penală [s.n. din 1968] se interpretează în sensul că, rechizitoriul trebuie să conțină mențiunea «verificat sub aspectul legalității și temeiniciei». Lipsa acestei mențiuni atrage neregularitatea actului de sesizare, în condițiile art. 300 alin. 2 din Codul de procedură penală, în sensul că ea poate fi înlăturată, după caz, fie de îndată, fie prin acordarea unui termen în acest scop.“, și-a încetat efectele în baza art. 474^1 din Codul de procedură penală, întrucât, în noua reglementare procesual penală, procurorul nu mai poate emite o rezoluție ca act de procedură. ...