Decizia ÎCCJ nr. 3/2026 (RIL)Punctul III

III. Examenul jurisprudențial. Soluțiile pronunțate de instanțele judecătorești 10. Autorul sesizării a reținut că problema de drept supusă examinării a fost soluționată diferit în jurisprudența națională, iar în urma verificării practicii/opiniei secțiilor/instanțelor din circumscripția Curții de Apel București, a curților de apel din țară, precum și a hotărârilor judecătorești definitive relevante s-au conturat mai multe opinii, exprimate și în cuprinsul hotărârilor judecătorești înaintate, după cum urmează: ... 11. O primă opinie exprimată, indicată în actul de sesizare ca fiind majoritară la nivelul corpului de judecători, este în sensul că dobânda legală, atât pentru daunele materiale, cât și pentru cele morale, curge de la data săvârșirii faptei ilicite. ... 12. În motivarea opiniei s-a arătat că, potrivit art. 1.381 alin. (2) și (3) coroborat cu art. 1.535 alin. (1) din Codul civil, în cazul răspunderii civile delictuale, dobânda curge de drept, de la data producerii faptei ilicite, iar nu de la rămânerea definitivă a hotărârii judecătorești prin care au fost stabilite despăgubirile civile. Astfel, în privința reparării prejudiciului produs printr-un accident de circulație trebuie avut în vedere principiul reparării integrale a prejudiciului, or, acest prejudiciu s-a produs în patrimoniul persoanei păgubite la data producerii accidentului și trebuie reparat chiar cu începere de la această dată. Principiul reparării integrale a prejudiciului suferit de creditor impune și remedierea celui de-al doilea element constitutiv al prejudiciului, prin acordarea beneficiului de care a fost lipsit (lucrum cessans), respectiv daune-interese moratorii, sub forma dobânzii legale. Cheltuielile efectuate pentru funeralii, ritualuri religioase ulterioare, respectiv cele pentru îngrijirea și recuperarea sănătății nu marchează momente ale producerii prejudiciului, ci momente la care, în diverse forme, prejudiciul se repară, sens în care, și pentru aceste sume, dobânda trebuie acordată de la data comiterii faptei ilicite, dată de la care debitorul este de drept în întârziere. ... 13. Prin O.G. nr. 13/2011 dobânzile au fost clasificate în două categorii: remuneratorii și penalizatoare. Astfel, potrivit art. 1 alin. (2) din O.G. nr. 13/2011, dobânda datorată de debitorul obligației de a da o sumă de bani la un anumit termen, calculată pentru perioada anterioară împlinirii termenului scadenței obligației, este denumită dobândă remuneratorie, iar dispozițiile alin. (3) prevăd că dobânda datorată de debitorul obligației bănești pentru neîndeplinirea obligației respective la scadență este denumită dobândă penalizatoare. Față de această clasificare este evident că dobânda legală este, în cazul răspunderii civile delictuale, una penalizatoare, iar scadența se suprapune cu data comiterii faptei ilicite. În timp ce dobânzile penalizatoare solicitate pe temeiul art. 1.381, art. 1.385, art. 1.535 din Codul civil și art. 1 alin. (3) din O.G. nr. 13/2011 au ca scop asigurarea unei reparații integrale a prejudiciului, constând nu doar în pierderea efectivă (damnum emergens), ci și în beneficiul nerealizat (lucrum cessans, exprimat prin dobânda datorată), penalitățile de întârziere prevăzute de O.U.G. nr. 54/2016 (actualmente de Legea nr. 132/2017) au ca funcție sancționarea atitudinii culpabile a asigurătorului, care nu își îndeplinește obligația legală de plată a despăgubirilor în termenele stipulate. ... 14. S-a apreciat faptul că o creanță nu devine certă, lichidă și exigibilă printr-o hotărâre judecătorească, întrucât hotărârea instanței, în această situație, nu este constitutivă de drepturi, ci este declarativă de drepturi. ... 15. În ceea ce privește lichiditatea creanței, atunci când reparația se realizează prin echivalent, s-a învederat că, din moment ce dreptul la reparație există, este exigibil, determinat (după caz, determinabil) încă de la data cauzării pagubei, iar debitorul este de drept în întârziere de la acest moment - potrivit art. 1.523 alin. (2) lit. e) din Codul civil - orice amânare, dincolo de această dată a executării obligației, este de natură să lipsească creditorul de folosul pe care l-ar fi putut obține dacă datoria ar fi fost imediat dusă la îndeplinire. ... 16. Totodată, s-a arătat că, în cazul în care dobânda legală s-ar calcula de la data rămânerii definitive a hotărârii judecătorești, s-ar lipsi de efecte o dispoziție legală care stabilește că punerea de drept în întârziere are loc din însăși săvârșirea unei fapte ilicite extracontractuale [art. 1.523 alin. (2) lit. e) din Codul civil]. ... 17. A doua opinie a fost exprimată în sensul că dobânda legală pentru daunele materiale și dobânda legală pentru daunele morale curg de la data rămânerii definitive a hotărârii judecătorești. ... 18. În motivarea opiniei s-a arătat că, dacă obiectul material al infracțiunii nu constă într-o sumă de bani, dobânzile legale se calculează de la data rămânerii definitive a hotărârii, deoarece de la această dată daunele s-au transformat într-o creanță certă, lichidă și exigibilă. Astfel, dobânzile legale curg de la data rămânerii definitive a hotărârii judecătorești prin care se pronunță asupra despăgubirilor materiale și morale instanța de judecată, iar nu de la data producerii faptului cauzator de prejudicii. Doar dreptul la reparație se naște din ziua cauzării prejudiciului, astfel cum statuează art. 1.381 alin. (2) din Codul civil; în schimb, dreptul la a obține despăgubirea este contemporan cu data la care instanța de judecată stabilește atât categoria prejudiciului cauzat prin fapta ilicită, cât și întinderea acestuia, stabilind totodată și modalitatea de executare a obligației de reparație a prejudiciului de către cel obligat la reparație. ... 19. S-a mai arătat că, într-un proces penal, o creanță provenită dintr-un prejudiciu devine certă, lichidă și exigibilă numai la rămânerea definitivă a hotărârii, deoarece atunci instanța stabilește definitiv în sarcina inculpatului fapta ilicită și prejudiciul. ... 20. A treia opinie a fost exprimată în sensul că dobânda legală pentru daunele materiale curge de la momentul efectuării fiecărei cheltuieli, iar dobânda legală pentru daunele morale curge de la data rămânerii definitive a hotărârii judecătorești. ... 21. În motivarea opiniei s-a arătat că este adevărat că, potrivit art. 1.523 alin. (2) lit. e) din Codul civil, debitorul se află de drept în întârziere, între altele, și atunci când obligația se naște din săvârșirea unei fapte ilicite extracontractuale. Dacă în ipoteza daunelor materiale, încă din ziua producerii prejudiciului, debitorul are repere clare care l-ar putea ghida cu privire la cuantumul despăgubirilor materiale pe care le datorează (de exemplu, chitanțe, facturi, alte înscrisuri), în cazul daunelor morale situația este diferită. Legiuitorul lasă la latitudinea judecătorului stabilirea cuantumului celor din urmă daune, fără a prevedea niciun criteriu care ar putea conduce debitorul spre o previzibilitate a sumei datorate cu titlu de daune morale. Prin urmare, abia la rămânerea definitivă a hotărârii, debitorul va cunoaște cuantumul sumei datorate cu titlu de despăgubiri morale. ... 22. A patra opinie a fost exprimată în sensul că dobânda legală curge pentru daunele materiale de la data săvârșirii faptei ilicite, iar pentru daunele morale de la data rămânerii definitive a hotărârii judecătorești. ... 23. În motivarea opiniei s-a arătat că, în cazul daunelor materiale, dobânda legală se impune a fi acordată de la data comiterii faptei ilicite, întrucât, în materia răspunderii civile delictuale, debitorul este de drept pus în întârziere, conform art. 1.535 alin. (1) din Codul civil, iar producerea prejudiciului material a avut loc la data comiterii infracțiunii. ... 24. În ceea ce privește daunele morale însă, creanța în bani devine certă, lichidă și exigibilă doar la momentul rămânerii definitive a hotărârii judecătorești, dată de la care aceste sume se actualizează cu rata inflației și cu dobânda legală, întrucât daunele morale nu sunt supuse unor criterii legale prestabilite, ci determinarea lor în concret este lăsată la libera apreciere a instanței, cuantumul lor neputând fi cunoscut de cel obligat, potrivit legii, la plata acestora, decât de la acest moment. ... 25. A cincea opinie a fost exprimată în sensul că, în cazul judecării infracțiunilor de vătămare corporală din culpă și ucidere din culpă care implică răspunderea civilă a asiguratorului, atât aferent daunelor materiale, cât și celor morale, se acordă penalități de întârziere de 0,2% pe zi de întârziere, fie în locul dobânzii legale, fie alături de dobânda legală, începând din a 11-a zi de la data rămânerii definitive a hotărârii judecătorești sau din a 31-a zi de la data înregistrării cererii de despăgubire, în funcție de conduita asigurătorului. ... 26. În motivarea opiniei s-a arătat, pentru situația în care sau acordat penalități de întârziere de 0,2% pe zi de întârziere, începând din a 11-a zi de la data rămânerii definitive a hotărârii judecătorești, în locul dobânzii legale, că prin dobânzile legale și prin penalitățile de întârziere se urmărește același scop, și anume plata de despăgubiri pentru neplata la termen, la scadența obligației. Astfel, s-a reținut că noțiunea de „penalități“ din art. 21 alin. (5) din Legea nr. 132/2017, în realitate, reprezintă o dobândă prevăzută nu prin legea generală, ci prin legea specială nr. 132/2017, fiind vorba tot despre o dobândă legală, dar specială - aplicabilă doar pentru prejudiciile vătămării corporale sau pentru deces. În lumina acestor considerente s-a apreciat că se impune acordarea, în locul dobânzii legale, a penalităților de 0,2% pe zi de întârziere, începând din a 11-a zi de la data rămânerii definitive a hotărârii judecătorești, aceasta fiind data scadenței obligației de plată. ... 27. Pentru situația în care s-au acordat penalități de întârziere de 0,2% pe zi de întârziere, alături de dobânda legală acordată pentru daunele materiale și morale, s-a reținut că alin. (4) al art. 21 din Legea nr. 132/2017 stabilește scadența de plată a despăgubirilor pentru fiecare dintre cele două ipoteze în care asiguratorul acționează. În cazul în care s-a formulat oferta de despăgubire, despăgubirea se plătește la împlinirea termenului de 10 zile de la data acceptării ofertei de despăgubire sau de la data la care asigurătorul RCA a primit o hotărâre judecătorească definitivă sau acordul entității de soluționare a litigiului cu privire la suma de despăgubire pe care este obligat să o plătească. Legiuitorul prevede expres că, în cazul în care asigurătorul rămâne în pasivitate, respectiv în termen de 30 de zile de la depunerea cererii de despăgubire de către partea prejudiciată ori de către asigurat, asigurătorul RCA nu a notificat părții prejudiciate respingerea pretențiilor de despăgubire, precum și motivele respingerii, este obligat la plata despăgubirii. În ceea ce privește penalitățile de întârziere s-a apreciat că, în funcție de conduita asigurătorului, respectiv formularea unei oferte de despăgubire, respingerea motivată a pretențiilor și neefectuarea notificării cu privire la respingerea solicitării de despăgubire, dispozițiile art. 21 alin. (5) au stabilit momente diferite de la care încep să curgă. ... 28. Au mai fost identificate și soluții de practică diferite față de cele expuse anterior, dar care apar ca izolate, după cum urmează: în sensul că dobânda legală aferentă daunelor materiale curge de la data rămânerii definitive a hotărârii, iar dobânda aferentă daunelor morale curge de la data introducerii acțiunii civile; în sensul că dobânda legală aferentă daunelor materiale curge de la momentul constituirii ca parte civilă, iar dobânda aferentă daunelor morale curge de la data rămânerii definitive a hotărârii; în sensul că dobânda legală aferentă daunelor materiale curge de la momentul efectuării cheltuielilor, iar dobânda aferentă daunelor morale curge de la data săvârșirii faptei ilicite; în sensul că dobânda aferentă daunelor materiale curge de la momentul rămânerii definitive a hotărârii, iar dobânda aferentă daunelor morale curge de la momentul comiterii faptei ilicite, cu precizarea că, în cazul nerespectării termenului de 30 de zile reglementat de art. 21 alin. (1) și (2) din Legea nr. 132/2017, penalitățile de 0,2% înlocuiesc, de la expirarea acestui termen, dobânda legală; în sensul că dobânda aferentă daunelor morale curge de la data pronunțării hotărârii în primă instanță, nedefinitive; în sensul că dobânda legală aferentă daunelor morale curge de la data săvârșirii faptei ilicite, dar până la intrarea în insolvență a părții responsabile civilmente. ... 29. În susținerea cererii au fost atașate Hotărârea Colegiului de Conducere al Curții de Apel București și, în anexe, rezumatul opiniilor juridice comunicate de instanțele din țară, precum și hotărârile judecătorești definitive indicate, hotărâri prin care s-au pronunțat soluții diferite asupra problemei de drept. ... ...