Decizia ÎCCJ nr. 3/2026 (RIL)Punctul VII

VII. Opiniile specialiștilor consultați 47. În conformitate cu dispozițiile art. 473 alin. (5) din Codul de procedură penală, au fost transmise opinii ale specialiștilor în drept în legătură cu chestiunea de drept care formează obiectul recursului în interesul legii. ... 48. Prin punctul de vedere exprimat de către Departamentul de drept privat al Facultății de Drept a Universității Babeș-Bolyai din Cluj-Napoca s-a comunicat că data de la care curge dobânda legală în cazul răspunderii civile delictuale, în cazul în care persoana vătămată s-a constituit parte civilă în mod legal în procesul penal și a solicitat daune materiale și daune morale, dar și acordarea dobânzii legale de la data săvârșirii infracțiunii/faptei ilicite este, în principiu, data rămânerii definitive a hotărârii judecătorești, cu excepția despăgubirilor care nu presupun evaluarea și lichidarea de către instanță, întrucât au cuantumul determinat anterior hotărârii definitive; în acest din urmă caz, instanța poate acorda cu titlu de daune interesecompensatorii, reprezentând beneficiu nerealizat, dobânzi legale la nivelul dobânzii legale remuneratorii, calculate de la data la care sumele au fost pierdute sau cheltuite de victimă în vederea înlăturării pagubei. ... 49. Specialiștii au prezentat două teorii în justificarea acestei concluzii, care să compatibilizeze regula nașterii obligației de reparare a prejudiciului la data producerii acestuia cu efectul constitutiv al hotărârii judecătorești prin care se lichidează creanța: o primă teorie se fundamentează pe distincția care există între obligația de reparare a prejudiciului, care se naște, conform legii, la data producerii acestuia, și obligația de despăgubire, adică de reparare în echivalent, care se naște numai dacă nu a avut loc repararea în natură, respectiv, în cazul lipsei înțelegerii părților, prin efectul hotărârii judecătorești definitive; a doua teorie se fundamentează pe faptul desăvârșirii în etape a creanței, care, la data nașterii sale aparente, este afectată de o anumită incertitudine, fie cu privire la existența ei, fie cu privire la modalitatea de executare, fie cu privire la cuantumul său, elemente care se fixează ulterior, prin hotărârea judecătorească, care marchează definitivarea procesului de naștere a creanței; abia prin hotărârea judecătorească definitivă, instanța stabilește cu caracter declarativ care ar fi fost obiectul obligației de reparare de a face (pornind de la prejudiciile cauzate), constată faptul că nu a intervenit repararea, și, în consecință, stabilește în sarcina debitorului obligația de plată a unor despăgubiri cu titlu de daune-interese compensatorii, respectiv, dacă este cazul, daune morale cu rol compensator. ... 50. Facultatea de Drept - Departamentul de drept public - Centrul de Cercetări în Științe Penale din cadrul Universității de Vest din Timișoara, prin punctul de vedere transmis, a considerat recursul în interesul legii admisibil în raport cu dispozițiile art. 471 și 472 din Codul de procedură penală și a opinat, pe fond, în sensul primei orientări jurisprudențiale. ... 51. În argumentarea acestui punct de vedere s-a învederat, în esență, că din coroborarea prevederilor art. 1.381 cu cele ale art. 1.385 alin. (2) , respectiv cu cele ale art. 1.386 alin. (4) din Codul civil, rezultă indubitabil că, în toate cazurile, dreptul la reparație se naște de la momentul cauzării prejudiciului. În mod necesar, orice despăgubire care tinde să acopere prejudiciul respectiv se acordă încă de la data cauzării acestuia, chiar și pentru prejudiciile viitoare, dacă producerea lor este, la data acordării despăgubirii, neîndoielnică. ... 52. Reperele esențiale în materie sunt reprezentate de principiul reparării integrale a prejudiciului și de momentul de referință reprezentat de data cauzării prejudiciului, astfel cum rezultă din coroborarea art. 1.386 alin. (2) cu art. 1.381 alin. (2) și cu art. 1.357 alin. (1) din Codul civil. Astfel, exceptând ipoteza unui prejudiciu viitor, în toate celelalte cazuri paguba (materială și/sau morală) se produce odată cu săvârșirea faptei ilicite. ... 53. În ce privește calculul dobânzii, s-a precizat că, dacă sar calcula de la data rămânerii definitive a hotărârii judecătorești, sar lipsi de efecte o dispoziție legală care stabilește că punerea de drept în întârziere are loc de la săvârșirea unei fapte ilicite extracontractuale [art. 1.523 alin. (2) lit. e) din Codul civil]. Despăgubirile acordate prin hotărârea judecătorească i se cuvin victimei cu caracter retroactiv, încă de la data cauzării prejudiciului nepatrimonial/moral, aceasta fiind lipsită, pe întreaga perioadă, de suma de bani la care era îndrituită. În acest context, dobânda legală calculată raportat la această sumă de bani reprezentând despăgubire pentru prejudiciul nepatrimonial/moral suferit de către victimă are finalitatea de a acoperi prejudiciul cauzat acesteia prin privarea, în tot acest răstimp, de despăgubirile la care era îndrituită, deci dobânda datorată (penalizatoare) privește perioada de timp cuprinsă între scadența obligației și executarea acesteia (plata efectivă a despăgubirilor). ... ...