Decizia CCR nr. 718/2020Punctul 63

63. Curtea reține, totodată, că, prin comiterea acestei infracțiuni se creează o stare de pericol privitoare la existența și securitatea populației civile, iar între acțiunile care constituie elementul material și urmarea imediată trebuie să existe o legătură de cauzalitate. Existența acestui raport de cauzalitate se constată din simpla comitere a comportamentelor ce reprezintă elementul material al infracțiunii. De asemenea, Curtea observă că forma de vinovăție în cazul acestei infracțiuni este intenția directă sau indirectă, în funcție de modalitatea avută în vedere. În anumite modalități, fapta se comite cu un mobil sau cu un scop determinat de norma de incriminare. Astfel, Curtea observă că, în varianta prevăzută la art. 439 alin. (1) lit. j) din Codul penal, infracțiunea presupune existența unui mobil special, întrucât se prevede că fapta trebuie să fie săvârșită pe motive de ordin politic, rasial, național, etnic, cultural, religios, sexual ori în funcție de alte criterii recunoscute ca inadmisibile în dreptul internațional. În fine, Curtea observă că infracțiunile contra umanității se consumă atunci când, prin una dintre variantele prevăzute în art. 439 din Codul penal, s-a realizat și s-a produs urmarea socialmente periculoasă, respectiv punerea în pericol a existenței sau securității populației civile, iar, potrivit art. 445 din același act normativ, tentativa infracțiunilor contra umanității se pedepsește. ...