Decizia CCR nr. 719/2020Punctul 6

6. Astfel, judecătorul de cameră preliminară, autor al excepției de neconstituționalitate, reține că, în prezenta procedură ce se află în camera preliminară, persoane vătămate au formulat cereri având ca obiect constituirea de parte civilă, unele dintre acestea solicitând și introducerea în cauză, în calitate de părți responsabile civilmente, a mai multor autorități/instituții publice sau persoane juridice în diferite forme de organizare. Dacă, până la Decizia Curții Constituționale nr. 257 din 26 aprilie 2017, atât constituirea de parte civilă, cât și cererea de introducere în cauză a părții responsabile civilmente aveau un termen limită maxim „până la începerea cercetării judecătorești“, în prezent, pentru a putea obține despăgubiri - bineînțeles, numai dacă sunt îndeplinite condițiile răspunderii civile delictuale pentru fapta altuia - de la partea responsabilă civilmente, acesteia trebuie să i se dea posibilitatea de a participa, cel puțin, în procedura de cameră preliminară pentru a-și exercita pe deplin dreptul la apărare. În acest context, prealabil verificării condițiilor pentru ca o „persoană“ să devină „parte“ responsabilă civilmente, este necesară existența unui „proces civil pendinte, așadar trebuie să fi fost declanșată acțiunea civilă în procesul penal, iar aceasta depinde, astfel cum s-a arătat în precedent, de manifestarea de voință a persoanei vătămate“ (paragraful 21 al Deciziei nr. 257 din 26 aprilie 2017). Așadar, pentru a fi declanșată acțiunea civilă, „singura condiție ce se cere a fi îndeplinită“ este „cea a manifestării voinței persoanei vătămate în termenul și în forma prevăzute de dispozițiile Codului de procedură penală“ (paragraful 15 al Deciziei nr. 741 din 13 decembrie 2016 a Curții Constituționale), respectiv „o constituire de parte civilă conformă legii reprezintă o condiție a însăși admisibilității de principiu a dresării ei în procesul penal“. În aceste condiții, judecătorul de cameră preliminară arată că trebuie efectuate verificări asupra îndeplinirii condițiilor impuse de dispozițiile art. 20 alin. (1) și (2) din Codul de procedură penală, respectiv dacă au fost indicate natura și întinderea pretențiilor, motivele și probele pe care acestea se întemeiază. Or, apreciază că aceste din urmă aspecte nu se circumscriu obiectului camerei preliminare și competențelor funcționale asupra cărora s-a făcut referire. De asemenea, arată că pot exista două situații în procedura camerei preliminare, după cum urmează: (i) persoane vătămate care formulează cereri având ca obiect constituirea de parte civilă și care solicită și introducerea în cauză a părții/părților responsabile civilmente și (ii) persoane vătămate care formulează cereri având ca obiect constituirea de parte civilă și care nu solicită și introducerea în cauză a părții/părților responsabile civilmente. Or, pentru prima situație, judecătorul de cameră preliminară va trebui să se pronunțe asupra îndeplinirii condițiilor prevăzute de art. 20 alin. (1) și (2) din Codul de procedură penală în camera preliminară, deoarece condiția sine qua non a cercetării îndeplinirii condițiilor pentru ca o „persoană“ să devină „parte“ responsabilă civilmente este cea a declanșării acțiunii civile în condițiile de formă (paragraful 15 al Deciziei nr. 741 din 13 decembrie 2016) impuse de lege, pe când, în cea de-a doua situație, verificarea îndeplinirii condițiilor de formă va fi efectuată în faza de judecată, dacă faza camerei preliminare se finalizează cu dispoziția de începere a judecății. De asemenea, după efectuarea acestor verificări și constatarea îndeplinirii condițiilor menționate anterior, potrivit considerentelor obligatorii ale Deciziei Curții Constituționale nr. 257 din 26 aprilie 2017, trebuie verificate condițiile impuse „persoanei“ responsabile civilmente pentru a putea dobândi calitatea de „parte“ în proces, respectiv capacitatea procesuală de exercițiu și de folosință, calitatea procesuală, afirmarea unui interes în fața organelor judiciare, legătura de conexitate între cererea principală și cea de participare a părții responsabile civilmente la activitatea judiciară“, aspecte care, la rândul lor, nu se circumscriu obiectului camerei preliminare și competențelor funcționale asupra cărora s-a făcut referire anterior. ...