Decizia CCR nr. 641/2020Punctul 12

12. Prin urmare, prin adoptarea prevederilor art. II din Legea pentru modificarea și completarea Legii nr. 21/1996, poate fi compromis obiectivul urmărit de Directiva ECN+, asigurarea independenței autorităților naționale de concurență, întrucât în cauză se ajunge la încetarea anticipată și imediată a mandatului membrilor în exercițiu ai Plenului Consiliului Concurenței, organ colegial, pentru motive ce nu vizează neîndeplinirea condițiilor necesare pentru efectuarea/realizarea sarcinilor care le revin acestora sau constatarea săvârșirii unei abateri grave în temeiul dreptului intern, prevăzute anterior de lege. Astfel, demersul legislativ de înlocuire a actualei conduceri a Consiliului Concurenței este o intervenție politică, de natură a aduce atingere garanțiilor de independență de care trebuie să se bucure autoritatea română de concurență conform obiectivului declarat al Directivei ECN+, cu atât mai mult cu cât o astfel de intervenție afectează acele proceduri de investigație aflate în etape avansate, respectiv atunci când audierea/ascultarea, deliberarea și motivarea deciziilor trebuie realizate în aceeași componență a organului colegial de decizie cu respectarea cvorumului și a termenelor de decădere/prescripție stabilite de lege. Totodată, potrivit art. 4 alin. (4) din Directiva ECN+, „statele membre se asigură că membrii organului decizional al autorităților naționale administrative de concurență sunt selectați, recrutați sau numiți în conformitate cu proceduri clare și transparente, stabilite în prealabil în dreptul intern“. Or, prin modul de reglementare a numirii membrilor plenului Consiliului Concurenței, potrivit noilor prevederi din legea criticată, este eliminat mecanismul clar și transparent ce presupunea selecția candidaților de către Colegiul Consultativ al Consiliului Concurenței, potrivit unei proceduri publicate în prealabil și derulate într-o manieră transparentă, urmată de avizarea propunerilor făcute de această structură de către Guvernul României, audierea candidaților avizați în Parlament și numirea candidaților astfel selectați de către Președintele României. Este evident că lipsa instituirii unui mecanism de selecție, cunoscut în prealabil, care să asigure derularea unui proces transparent de verificare a condițiilor pe care candidații trebuie să le îndeplinească pentru a accede la funcția de membru al Plenului Consiliului Concurenței și, în special, a celei potrivit căreia aceștia trebuie să dea „dovadă de înaltă competență profesională în domeniul concurenței sau ajutorului de stat“, precum și implicarea unei singure autorități a statului român în numirea membrilor Plenului Consiliului Concurenței cresc riscul de politizare a autorității de concurență, cu repercusiuni asupra independenței cerute de normele europene. De asemenea, prin prevederile nou-introduse cu privire la durata mandatelor și procedura de numire a membrilor plenului Consiliului Concurenței, propunerea legislativă criticată își contrazice unul dintre scopurile principale declarate prin expunerea de motive, și anume „întărirea autonomiei instituției și a independenței în procesul de luare a deciziilor și în cel de investigare a practicilor anticoncurențiale“. ...