Decizia ÎCCJ nr. 3/2026 (HP)Punctul VI

VI. Punctul de vedere al completului de judecată care a formulat sesizarea cu privire la dezlegarea chestiunii de drept 30. Instanța de trimitere a apreciat că pentru specialiștii din cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție și al celorlalte parchete (cu excepția specialiștilor IT și a specialiștilor din cadrul Direcției Naționale Anticorupție), trimiterea la prevederile art. 22 din secțiunea a 6-a, capitolul VIII, anexa nr. V la Legea-cadru nr. 153/2017, ale capitolului I lit. B nr. crt. 4 din aceeași anexă și ale art. 6 lit. b) și c) coroborate cu art. 39 din Legea-cadru nr. 153/2017 vizează aplicarea acestor dispoziții doar în ceea ce privește vechimea în muncă. ... 31. Salariul de bază pentru specialiștii din cadrul Ministerului Public a fost stabilit conform lit. B nr. crt. 4 din capitolul I al anexei nr. V la Legea-cadru nr. 153/2017, corespunzător funcției de procuror cu grad de parchet de pe lângă judecătorie. ... 32. Întrucât legiuitorul nu a prevăzut ca și vechimea în funcția de specialist să constituie vechime în funcție, astfel încât să poată fi luată în calcul la stabilirea salariilor de bază ale specialiștilor, acestea sunt egale cu indemnizația unui procuror cu grad de parchet de pe lângă judecătorie cu o vechime în funcție între 0-3 ani. ... 33. Faptul că prin nota de subsol nr. 1 la tabelul prevăzut în capitolul I lit. B din anexa nr. V la Legea-cadru nr. 153/2017 se prevede că prin „vechime în funcție“, în sensul respectivului capitol, se înțelege vechimea în funcția de judecător, procuror, personal asimilat acestora, magistrat-asistent sau auditor de justiție denotă că ierarhizarea salarizării în funcție de această vechime nu se poate aplica decât categoriilor de personal expres prevăzute, nu și categoriilor de personal a căror salarizare se stabilește prin „trimitere“ la coeficientul de ierarhizare. ... 34. Mențiunea expresă a legiuitorului privind înțelesul noțiunii de „vechime în funcție“ trebuie interpretată în sensul limitării la funcțiile special și limitativ prevăzute în nota anterior evocată. ... 35. Nu se poate interpreta că trimiterea la prevederile capitolului I lit. B nr. crt. 4 din anexa nr. V la Legea-cadru nr. 153/2017, referitoare la „vechimea în funcție“, se aplică și acestei categorii profesionale, întrucât o astfel de interpretare ar reprezenta o adăugare la lege, ceea ce nu este permis. ... 36. Salarizarea intimatei-reclamante, în calitate de specialist, se face conform dispozițiilor art. 1 lit. e) secțiunea 1 capitolul VIII din anexa nr. V la Legea-cadru nr. 153/2017 (Reglementări specifice personalului din sistemul justiției) și art. 22 din secțiunea a 6-a capitolul VIII anexa nr. V la Legea-cadru nr. 153/2017 (Salarizarea specialiștilor din cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, inclusiv al Direcției Naționale Anticorupție, al Direcției de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism și al celorlalte parchete). ... 37. Deși Decizia nr. 31 din 17 mai 2021 pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept vizează situația particulară a ofițerilor de poliție judiciară, și nu a categoriei profesionale din care face parte reclamanta din prezenta cauză, instanța de trimitere a reținut că considerentele acestei decizii trebuie avute în vedere și în prezentul dosar (a se vedea paragrafele 89-97). ... 38. Relativ la existența unor hotărâri judecătorești în favoarea persoanelor de comparație, analiza condiției similarității impune, dincolo de simpla observare a situației funcției, observarea condițiilor de acordare a drepturilor salariale superioare reținute în hotărârea judecătorească. ... 39. Astfel, instanța de sesizare a menționat că, în considerentele Deciziei nr. 2 din 19 ianuarie 2015, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 201 din 26 martie 2015, Înalta Curte de Casație și Justiție - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept a reținut că „(...) nimeni nu poate invoca principiul nediscriminării pentru a obține un anumit tratament, cu încălcarea legii. Dimpotrivă, în fiecare litigiu, reclamantul va trebui să probeze legalitatea și temeinicia cererii sale, ce nu se poate baza pe invocarea discriminării sau a egalității de tratament în raport cu soluția pronunțată de o altă instanță, ci pe argumente de interpretare și aplicare corectă a legii, chiar și în situația în care invocă o astfel de hotărâre. Pe cale de consecință, interpretarea și aplicarea corectă a legii reprezintă un scop legitim, în raport cu care nu se poate reține existența unui tratament discriminatoriu în cazul în care tratamentul mai favorabil al unor angajați este rezultatul punerii în executare a unor hotărâri judecătorești prin care s-au acordat acestora anumite drepturi salariale“. ... 40. Prin considerentele Deciziei nr. 15 din 28 iunie 2021, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 921 din 27 septembrie 2021, pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție - Completul pentru soluționarea recursului în interesul legii, la paragraful 86 s-a statuat că: „Principiul egalizării cu venitul maxim în plată pentru persoane din aceeași instituție sau autoritate publică, stabilit prin lege sau prin hotărâri judecătorești, astfel cum a fost interpretat prin Decizia Curții Constituționale nr. 794 din 15 decembrie 2016 și prin Decizia nr. 23 din 26 septembrie 2016, pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept, în aplicarea Legii nr. 71/2015 pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 83/2014 privind salarizarea personalului, cu modificările ulterioare, nu poate fi preluat mutatis mutandis în litigiile vizând calculul drepturilor salariale în baza Legii-cadru nr. 153/2017, dat fiind faptul că această lege conține o reglementare nouă, ce instituie dispoziții distincte, inclusiv în ceea ce privește principiul egalității care, potrivit art. 6 lit. c) din lege, se înfăptuiește «prin asigurarea de salarii de bază egale pentru muncă cu valoare egală».“ ... 41. De asemenea, instanța de sesizare a arătat că reclamanta din prezenta cauză se află tocmai în situația reglementată de Decizia nr. 40 din 16 septembrie 2024, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1017 din 11 octombrie 2024, pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept, în sensul că, deși face referire la existența unei hotărâri judecătorești prin care au fost acordate unor specialiști din cadrul Direcției Naționale Anticorupție, respectiv IT, drepturi salariale mai mari (prin includerea sumelor aferente vechimii în funcție) nu mai poate invoca aplicarea dispozițiilor art. 39 alin. (1) și (4) raportat la art. 6 lit. a) , b) și c) din Legea-cadru nr. 153/2017, întrucât prin Decizia nr. 31 din 17 mai 2021 Înalta Curte de Casație și Justiție - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept a invalidat cu caracter obligatoriu interpretarea anterioară a instanțelor care acordau specialiștilor drepturi salariale prin raportare la vechimea în muncă, dar și în funcție, prevăzută la capitolul I lit. B nr. crt. 4 din anexa nr. V la Legea-cadru nr. 153/2017. ... ...