Decizia CCR nr. 567/2020Punctul 5

5. În motivarea excepției de neconstituționalitate se susține că dispozițiile art. 29 din Legea nr. 656/2002 sunt lipsite de claritate, precizie și previzibilitate, întrucât infracțiunea de spălare a banilor prevăzută la art. 29 alin. (1) lit. c) din Legea nr. 656/2002 se suprapune cu infracțiunea de tăinuire, prevăzută la art. 270 din Codul penal. Se susține că nicio persoană cu studii superioare juridice nu poate distinge între conținutul constitutiv al celor două infracțiuni, cu toate că normele de incriminare analizate prevăd limite speciale foarte diferite ale pedepselor aplicabile. Se arată că, potrivit interpretării date textelor criticate prin Decizia nr. 16 din 8 iunie 2016, pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept în materie penală, privind pronunțarea unei hotărâri prealabile pentru dezlegarea unor chestiuni de drept referitoare la infracțiunea de spălare a banilor, subiectul activ al infracțiunii predicat poate fi și subiect activ al infracțiunii de spălare a banilor, ceea ce echivalează cu încălcarea principiului minimei intervenții și a principiului previzibilității, rezultat pe care legiuitorul nu l-a avut în vedere. Este dat exemplul unei persoane care comite un furt, iar cu banii furați cumpără o pâine, arătându-se că aceasta va fi pedepsită atât pentru infracțiunea de furt, cât și pentru cea de spălare a banilor, în formele prevăzute la art. 29 alin. (1) lit. a) și c) din Legea nr. 656/2002. Se susține, de asemenea, că orice persoană care comite infracțiunea de evaziune fiscală, prin neînregistrarea în contabilitate a unor venituri, va deține, pe nedrept, sume de bani pentru a le folosi, săvârșind astfel și infracțiunea de spălare a banilor. Totodată, se arată că o persoană care comite o infracțiune de delapidare, tâlhărie, înșelăciune sau gestiune frauduloasă, în scopul de a obține foloase materiale injuste, iar ulterior dobândește alte bunuri cu banii obținuți poate fi acuzată și condamnată și pentru săvârșirea infracțiunii de spălare a banilor, care va fi reținută în concurs cu infracțiunea predicat, dacă instanța apreciază că aceasta este suficient de bine individualizată. Se susține că lipsa de claritate a textului criticat permite această dublă incriminare. Se arată că Decizia nr. 16 din 8 iunie 2016, pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept în materie penală, prevede, în privința posibilității reținerii în sarcina autorului infracțiunii predicat și a infracțiunii de spălare a banilor, condiția ca aceasta din urmă să fie bine individualizată, fără să specifice criterii de stabilire a caracterului individualizat anterior menționat. Se arată că, în aceste condiții, caracterul bine individualizat al infracțiunii de spălare a banilor este lăsat, în mod exclusiv, la aprecierea subiectivă a instanțelor de judecată. Or, se susține că, în lipsa acestor distincții, textele criticate sunt lipsite de claritate, precizie și previzibilitate. ...