Decizia CCR nr. 564/2020Punctul 67

67. Curtea consideră că această intervenție legislativă este neconstituțională, întrucât, potrivit art. 18 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 1/1999 privind regimul stării de asediu și regimul stării de urgență, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 22 din 21 ianuarie 1999, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 453/2004, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1052 din 12 noiembrie 2004, „(1) În cazul instituirii stării de urgență în temeiul art. 3 lit. a) , coordonarea aplicării măsurilor dispuse prin decret revine Ministerului Administrației și Internelor.“ iar „(2) În condițiile alin. (1) , Poliția Comunitară poate fi militarizată, în totalitate sau numai în anumite unități administrativ-teritoriale, desfășurându-și activitatea în subordinea Ministerului Administrației și Internelor.“ De asemenea, potrivit art. 19 din același act normativ, „Pe durata stării de urgență, instituită în temeiul art. 3 lit. b) , gestionarea măsurilor dispuse revine Sistemului Național de Management al Situațiilor de Urgență, sub conducerea nemijlocită a ministrului administrației și internelor și în coordonarea primului-ministru.“ ...