Decizia ÎCCJ nr. 430/2025 (HP)Punctul V

V. Examenul jurisprudenței în materie A. Jurisprudența națională relevantă 28. În urma consultării materialelor transmise de către instanțele de judecată s-a constatat că punctele de vedere nu sunt unitare, fiind identificate două orientări: ... 29. Într-o primă orientare se consideră că neîntocmirea raportului de expertiză de specialitate determină neregularitatea actului de sesizare a instanței, în acest sens fiind exprimate puncte de vedere de către curțile de apel București, Bacău, Galați, Iași, Pitești și Ploiești. ... 30. În argumentarea opiniei exprimate, instanțele au arătat că efectuarea raportului de expertiză reprezintă o obligație a organului de urmărire penală în urma modificărilor legislative intervenite ca urmare a intrării în vigoare a Legii nr. 126/2024, neîntocmirea raportului aducând atingere dreptului la apărare și determinând imposibilitatea stabilirii obiectului și limitelor judecății. ... 31. În acest sens s-a arătat că examinarea regularității rechizitoriului vizează implicit verificarea modului în care a fost respectat dreptul la apărare al suspectului sau inculpatului, iar legiuitorul a stabilit că, la momentul trimiterii în judecată a inculpatului, procurorul trebuie să determine pe baza unui raport de expertiză valoarea exactă a prejudiciului, în vederea protejării drepturilor inculpatului. Or, atât timp cât prejudiciul nu a fost determinat în temeiul unei expertize de specialitate, întinderea acestuia nefiind certă, beneficiile reglementate de art. 10 alin. (2) teza I din Legea nr. 241/2005 (astfel cum a fost modificată prin Legea nr. 126/2024) devin iluzorii, întrucât în faza de cameră preliminară nu poate fi dispusă o probă ce ține de fondul cauzei, iar în faza judecății proba cu expertiza de specialitate nu poate fi dispusă înainte de primul termen de judecată, moment până la care ar trebui acoperit prejudiciul. ... 32. În cea de-a doua orientare se consideră că neîntocmirea raportului de expertiză de specialitate nu determină neregularitatea actului de sesizare a instanței, în acest sens fiind punctele de vedere exprimate de către curțile de apel Cluj, Oradea, Suceava și Timișoara. ... 33. În argumentarea opiniei, instanțele au arătat că realizarea expertizei în faza de urmărire penală are caracter facultativ și condiționat de manifestarea de voință a suspectului sau inculpatului de a achita prejudiciul, astfel încât lipsa raportului de expertiză nu poate determina nelegalitatea sesizării instanței de judecată. ... 34. Totodată, s-a susținut că probele nu au o valoare dinainte stabilită, fiind supuse principiului liberei aprecieri a organelor judiciare, în urma evaluării ansamblului probator, iar oportunitatea administrării unui mijloc de probă în faza de urmărire penală nu este supusă cenzurii judecătorului de cameră preliminară, obiectul controlului judecătorului de cameră preliminară privind legalitatea administrării probelor, și nu omisiunea procurorului sub acest aspect. ... 35. Curțile de apel Alba Iulia, Brașov, Constanța și Târgu Mureș nu au exprimat un punct de vedere asupra chestiunii de drept supuse dezlegării, iar la nivelul Curții de Apel Craiova nu s-a conturat o opinie unică, fiind exprimate cele două opinii cu privire la chestiunea de drept supusă dezlegării. ... ... B. Jurisprudența relevantă a Înaltei Curți de Casație și Justiție 36. Având în vedere momentul intrării în vigoare a Legii nr. 126/2024, nu a fost identificată jurisprudență relevantă în cuprinsul căreia Înalta Curte de Casație și Justiție să se pronunțe cu privire la problema de drept supusă dezlegării, nici prin intermediul deciziilor obligatorii, menite să asigure unificarea practicii judiciare, nici în ceea ce privește decizii de speță. ... ... C. Jurisprudența Curții Constituționale 37. În urma examenului de jurisprudență la nivelul Curții Constituționale a României a fost identificată Decizia nr. 867 din 14 decembrie 2021 (publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 325 din 1 aprilie 2022) relevantă privind problema de drept supusă analizei, care statuează că stabilirea concretă a prejudiciului revine, în faza de urmărire penală, procurorului de caz. ... ... D. Jurisprudența relevantă a Curții Europene a Drepturilor Omului 38. În urma examenului de jurisprudență la nivelul Curții Europene a Drepturilor Omului nu au fost identificate hotărâri care să prezinte relevanță pentru problema de drept analizată. ... ... ...