Decizia ÎCCJ nr. 430/2025 (HP)Punctul IX

IX. Înalta Curte de Casație și Justiție A. Cu privire la admisibilitatea sesizării 56. Examinând sesizarea formulată, raportul întocmit de judecătorul-raportor, dispozițiile legale incidente și problemele de drept ce se solicită a fi dezlegate, reține următoarele: ... 57. În conformitate cu dispozițiile art. 475 din Codul de procedură penală, „Dacă, în cursul judecății, un complet de judecată al Înaltei Curți de Casație și Justiție, al curții de apel sau al tribunalului, învestit cu soluționarea cauzei în ultimă instanță, constatând că există o chestiune de drept, de a cărei lămurire depinde soluționarea pe fond a cauzei respective și asupra căreia Înalta Curte de Casație și Justiție nu a statuat printr-o hotărâre prealabilă sau printr-un recurs în interesul legii și nici nu face obiectul unui recurs în interesul legii în curs de soluționare, va putea solicita Înaltei Curți de Casație și Justiție să pronunțe o hotărâre prin care să se dea rezolvare de principiu chestiunii de drept cu care a fost sesizată.“ ... 58. Raportând sesizarea la dispozițiile legale, se constată că sunt întrunite condițiile de admisibilitate. ... 59. Astfel, este îndeplinită prima condiție referitoare la existența unei cauze pendinte aflate în curs de judecată în ultimă instanță, Curtea de Apel București - Secția I penală fiind învestită, în Dosarul nr. 46.964/3/2024/a1, cu soluționarea contestației declarate de contestatorul inculpat împotriva încheierii din data de 19 februarie 2025 a Tribunalului București, prin care s-a dispus, în baza art. 345 alin. (1) din Codul de procedură penală, respingerea, ca neîntemeiate, a cererilor și excepțiilor formulate de inculpat privind legalitatea sesizării instanței, a administrării probelor și a efectuării actelor de urmărire penală, iar în baza art. 346 alin. (2) din Codul de procedură penală s-a constatat legalitatea sesizării instanței cu rechizitoriul, legalitatea administrării probelor, precum și a efectuării actelor de către organele de urmărire penală și s-a dispus începerea judecății. ... 60. Pe de altă parte, este îndeplinită și condiția ca soluționarea pe fond a cauzei să depindă de lămurirea chestiunii de drept ce face obiectul sesizării. ... 61. În acest sens se reține că, în jurisprudența Completului pentru dezlegarea unor chestiuni de drept în materie penală, sa evidențiat necesitatea ca dezlegarea chestiunii de drept ce formează obiectul sesizării să fie determinantă pentru rezolvarea acțiunii penale sau a acțiunii civile în procesul penal, ceea ce presupune ca respectiva chestiune de drept să vizeze, ca regulă, o problemă de drept material de care depinde soluționarea pe fond a cauzei și doar ca excepție o problemă de drept procesual, aceasta din urmă în măsura în care soluția dată respectivei probleme de drept s-ar repercuta semnificativ asupra rezolvării fondului cauzei (Decizia nr. 11 din 12 septembrie 2018, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 907 din 29 octombrie 2018). ... 62. Între problema de drept a cărei lămurire se solicită - indiferent dacă ea vizează o normă de drept material sau o dispoziție de drept procesual – și soluția ce urmează a fi dată de către instanța de trimitere trebuie să existe o relație de dependență, în sensul în care decizia instanței supreme să fie de natură a produce un efect concret asupra conținutului hotărârii din procesul principal (Decizia nr. 11 din 2 iunie 2014, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 503 din 7 iulie 2014; Decizia nr. 19 din 15 septembrie 2014, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 769 din 23 octombrie 2014). ... 63. Or, în cazul de față, chestiunea de drept cu care a fost sesizată instanța supremă vizează obligativitatea sau facultatea efectuării în cursul urmăririi penale a expertizei de specialitate privind stabilirea prejudiciului produs ca urmare a săvârșirii infracțiunii de evaziune fiscală, problemă de drept aflată într-o relație de dependență cu soluția ce ar putea fi dată în procedura de cameră preliminară. ... 64. Astfel, având în vedere că neregularitatea actului de sesizare a instanței implică orice deficiență de formă sau de conținut care afectează aptitudinea rechizitoriului de a sesiza în mod valabil instanța de judecată, dezlegarea prealabilă a problemei de drept cu care este sesizată instanța ar avea, prin urmare, o înrâurire decisivă asupra hotărârii finale dispuse în faza camerei preliminare și, implicit, și asupra evoluției ulterioare a procesului penal. ... 65. Prin urmare, chiar dacă efectele dezlegării obligatorii date problemei de drept se repercutează într-un mod indirect asupra rezolvării fondului cauzei, legătura dintre hotărârea preliminară și soluționarea cauzei este suficient de însemnată pentru a se considera îndeplinită condiția de admisibilitate analizată. ... 66. De asemenea, este îndeplinită și cea de-a treia condiție enunțată, întrucât chestiunea de drept ce formează obiectul sesizării nu a primit o rezolvare printr-o hotărâre prealabilă anterioară sau printr-un recurs în interesul legii și nici nu face obiectul unui asemenea recurs. ... ... B. Cu privire la chestiunea de drept a cărei dezlegare se solicită 67. Sesizarea Înaltei Curți de Casație și Justiție în vederea pronunțării unei hotărâri prealabile are ca obiect lămurirea modului de interpretare și aplicare a dispozițiilor art. 10 din Legea nr. 241/2005, astfel cum au fost modificate prin Legea nr. 126/2024, în sensul de a se stabili dacă este obligatorie întocmirea, în cursul urmăririi penale, a expertizei de specialitate privind stabilirea prejudiciului produs ca urmare a săvârșirii unei infracțiuni de evaziune fiscală, aspect care ar atrage neregularitatea actului de sesizare a instanței. ... 68. Prin Legea nr. 126/2024 legiuitorul a adus modificări semnificative art. 10 din Legea nr. 241/2005, introducând, sub aspectul dreptului material, noi cauze de nepedepsire și situații care atrag reducerea pedepsei, precum și norme procedurale. ... 69. Potrivit noii reglementări, art. 10 alin. (2) prevede trei situații distincte în care acoperirea prejudiciului cauzat de infracțiunile prevăzute la art. 6^1, 8 sau 9 poate atrage reducerea pedepsei: • dacă prejudiciul este achitat integral până la primul termen de judecată, limitele de pedeapsă se reduc la jumătate, indiferent de cuantumul prejudiciului, iar dispoziția pare a avea în vedere doar debitul principal, fără a include dobânzi sau penalități; • dacă prejudiciul este de până la 1.000.000 euro și este achitat integral până la primul termen de judecată, se poate aplica pedeapsa amenzii, ca alternativă la pedeapsa închisorii, în plus față de reducerea la jumătate a limitelor de pedeapsă; • dacă prejudiciul este achitat integral între primul termen de judecată și soluționarea definitivă a cauzei, limitele de pedeapsă se reduc cu o treime, fără a fi necesară plata accesoriilor (dobânzi sau penalități). ... 70. În toate cele trei ipoteze, legea prevede că prejudiciul va fi stabilit prin expertiză de specialitate, iar suspectul sau inculpatul are dreptul de a participa la efectuarea acesteia, cu aplicarea corespunzătoare a dispozițiilor art. 172-180 din Codul de procedură penală. ... 71. Art. 10 alin. (3) din Legea nr. 241/2005 reglementează trei cauze de nepedepsire, aplicabile în funcție de momentul procesual și de cuantumul prejudiciului achitat: • în cursul urmăririi penale, dacă prejudiciul, majorat cu 25% și însoțit de plata dobânzilor și penalităților, este achitat integral, fapta nu se pedepsește; • în procedura de cameră preliminară sau până la pronunțarea hotărârii în primă instanță, dacă prejudiciul este acoperit integral, dar cu o majorare de 50%, la care se adaugă dobânzi și penalități, se aplică aceeași cauză de nepedepsire; • în faza de apel, dacă prejudiciul este achitat integral, cu o majorare de 100% și cu plata dobânzilor și penalităților, fapta rămâne, de asemenea, nepedepsită. ... 72. Spre deosebire de alin. (2) , alin. (3) nu face referire expresă la efectuarea unei expertize, însă, prin interpretarea teleologică a textului, în opinia judecătorului-raportor, se deduce că și în aceste ipoteze prejudiciul trebuie stabilit pe baza unei expertize de specialitate. ... 73. Totodată, lipsa unei referiri exprese la administrarea expertizei în cursul judecății este justificată de argumentul că trebuie efectuată în faza de urmărire penală, rămânând câștigată cauzei, mai ales când există o cauză de nepedepsire. ... 74. În concluzie, pentru a beneficia de cauzele de nepedepsire reglementate la alin. (3) se impune plata integrală a prejudiciului, a unei cote procentuale suplimentare în funcție de faza procesuală, precum și a accesoriilor (dobânzi și penalități). În schimb, în ipotezele reducerii limitelor de pedeapsă, reglementate la alin. (2) , se face referire doar la prejudiciul principal, fără mențiunea expresă a acestor accesorii. ... 75. Ca element de noutate în materie procedurală, art. 10 alin. (2) din Legea nr. 241/2005 prevede caracterul obligatoriu al expertizei de specialitate în cazul comiterii anumitor infracțiuni de evaziune fiscală, mijloc de probă necesar pentru determinarea prejudiciului prin activitatea infracțională circumscrisă celor trei incriminări prevăzute de art. 6^1, 8 sau 9 din Legea nr. 241/2005. ... 76. Administrarea expertizei de specialitate este obligatorie în faza de urmărire penală în toate cauzele având ca obiect infracțiunile prevăzute la art. 6^1, 8 sau 9 din Legea nr. 241/2005, omisiunea acesteia fiind de natură să atragă neregularitatea actului de sesizare în condițiile nulității relative. ... 77. Prin deciziile nr. 1.084 din 8 septembrie 2009 și nr. 1.594 din 26 noiembrie 2009 referitoare la excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 10 alin. (1) din Legea nr. 241/2005 pentru prevenirea și combaterea evaziunii fiscale (publicate în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 665 din 6 octombrie 2009, și Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 32 din 15 ianuarie 2010), potrivit considerentelor, Curtea a statuat că prejudiciul cauzat este cel rezultat din rechizitoriu sau din actele financiar-contabile existente la dosar și stabilirea in concreto aparține în faza de urmărire penală procurorului de caz. ... 78. În continuare, prin Decizia nr. 867 din 14 decembrie 2021 (publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 325 din 1 aprilie 2022), Curtea Constituțională a constatat neconstituționalitatea sintagmei „pretențiile părții civile“, cuprinsă în art. 10 alin. (1) din Legea nr. 241/2005, în redactarea anterioară modificării prin Legea nr. 55/2021, apreciind că, în modalitatea de reglementare, legiuitorul crease premisa aplicării cauzei de reducere a pedepsei ca rezultat al interpretării și evaluării arbitrare ale persoanei vătămate/părții civile din procesul penal (statul român, de regulă, referitor la infracțiunile prevăzute la art. 8 sau 9 din Legea nr. 241/2005), conferindu-i o poziție privilegiată, simpla manifestare de voință a acesteia putând determina aplicarea/neaplicarea cauzei de reducere a limitelor de pedeapsă, ceea ce contravine dreptului la un proces echitabil și principiului potrivit căruia justiția este unică, imparțială și egală pentru toți. ... 79. Pornind de la interpretarea literală, pentru a susține aplicarea uniformă a normei juridice în toate cazurile prevăzute de text, fără a introduce distincții sau condiții pe care legiuitorul nu le-a prevăzut expres, obligativitatea efectuării expertizei de specialitate vizează atât situațiile de reducere a limitelor de pedeapsă - alin. (2) , cât și pe cele de nepedepsire - alin. (3) . ... 80. În absența unei distincții exprese în cuprinsul textului legal, ținând seama de constatările Curții Constituționale potrivit deciziilor anterior menționate cu privire la prejudiciul cauzat, întinderea și sarcina stabilirii acestuia în faza urmăririi penale, expertiza de specialitate nu poate fi condiționată de elemente pe care legiuitorul nu le-a prevăzut, astfel încât formularea „prejudiciul se va determina în temeiul unei expertize de specialitate“ este una imperativă în toate cauzele având ca obiect infracțiunile prevăzute la art. 6^1, 8 sau 9 din Legea nr. 241/2005. ... 81. În contextul aplicării dispozițiilor art. 10 din Legea nr. 241/2005, voința clar exprimată de legiuitor constituie un argument în favoarea caracterului obligatoriu al expertizei de specialitate, în sensul impunerii unui standard probatoriu unitar pentru stabilirea prejudiciului. În acest sens se constată că legiuitorul nu a condiționat efectuarea expertizei nici de manifestarea prealabilă a unei intenții de achitare a prejudiciului de către suspect sau inculpat, nici de exprimarea unei opoziții față de conținutul raportului de constatare tehnico-științifică. A admite contrariul ar presupune introducerea unor condiții pe care legea nu le prevede, ceea ce contravine principiului de interpretare ubi lex non distinguit, nec nos distinguere debemus. ... 82. În același sens se poate invoca și conținutul normativ al art. 10 alin. (2) din Legea nr. 241/2005, unde se face referire expresă la calitatea procesuală de „suspect“, în corelație cu prevederile alin. (3) al aceluiași articol, potrivit cărora, în cursul urmăririi penale, achitarea prejudiciului majorat cu 25%, împreună cu dobânzile și penalitățile, determină incidența unei cauze de nepedepsire. Aceste dispoziții indică în mod evident intenția legiuitorului de a stabili caracterul obligatoriu al expertizei în faza de urmărire penală, anterior sesizării instanței de judecată. ... 83. Modificarea art. 10 din Legea nr. 241/2005 face parte din noua reglementare pentru combaterea fenomenului evaziunii fiscale, introdusă prin Legea nr. 126/2024, cu implicații la nivelul politicii penale în abordarea infracționalității de fraudare a bugetului public; statul are ca obiectiv principal al politicii penale repararea prejudiciilor și recuperarea bunurilor rezultate din infracțiuni. ... 84. În controlul de constituționalitate a legii în procesul adoptării, prin Decizia nr. 146 din 19 martie 2024 (publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 496 din 29 mai 2024), Curtea Constituțională a reiterat acest obiectiv etatic, precizând că Legea nr. 126/2024 „constituie un pas important în trecerea, pe care statele trebuie să o facă, de la teoriile tradiționaliste de natură retributivă ale dreptului penal, conform cărora aplicarea unor pedepse privative de libertate în cazul comiterii infracțiunilor reprezintă o condiție sine qua non a restabilirii ordinii de drept, spre teoriile moderne specifice acestei ramuri de drept, potrivit cărora, în cazul infracțiunilor ce au ca scop realizarea unor câștiguri ilicite, principalul obiectiv al politicii penale etatice trebuie să vizeze descoperirea și confiscarea respectivelor bunuri (în sens larg), în vederea introducerii lor sau a contravalorii lor în bugetul public. Așadar, dispozițiile legale (...) constituie o formă de transpunere a dezideratului anterior menționat în politica penală a statului în domeniul evaziunii fiscale“. ... 85. Prin urmare, sub aspect teleologic, efectuarea expertizei de specialitate se impune pentru a putea constata incidența cauzelor speciale de reducere a pedepsei ori de nepedepsire. ... 86. Acceptarea unei teze contrare ar goli de conținut prima teză a art. 10 alin. (2) din Legea nr. 241/2005, întrucât inculpatul trimis în judecată nu ar mai putea beneficia de reducerea limitelor de pedeapsă prin achitarea prejudiciului până la primul termen de judecată, în lipsa unui mijloc de probă relevant și obiectiv privind întinderea prejudiciului. Or, norma ar deveni lipsită de eficiență juridică, fiind astfel încălcat principiul efectului util al legii. ... 87. Totodată, expertiza este esențială și din perspectiva posibilității de finalizare a procesului penal în faza de urmărire penală, printr-o soluție de netrimitere în judecată. În măsura în care prejudiciul este stabilit prin expertiză și achitat integral înainte de sesizarea instanței, se poate dispune clasarea cauzei în temeiul art. 16 alin. (1) lit. h) din Codul de procedură penală, ceea ce face ca trimiterea în judecată să devină inutilă. ... 88. Expertiza de specialitate reprezintă un mijloc de probă relevant atât pentru soluționarea laturii penale - art. 172 din Codul de procedură penală, cât și a celei civile a cauzei. Potrivit dispozițiilor procesual penale, o astfel de probă poate fi administrată în cursul urmăririi penale sau în faza de judecată, dar nu și în cadrul procedurii camerei preliminare, întrucât aceasta privește fondul cauzei. ... 89. Interpretarea sistematică, bazată pe coordonarea textelor legale de așa manieră încât interpretările acestora să se concilieze, dar și cu interpretarea teleologică, ținând cont de scopul legii, conduce la concluzia caracterului obligatoriu al expertizei de specialitate și în situațiile de nepedepsire prevăzute de alin. (3) al art. 10 din Legea nr. 241/2005. ... 90. În ipoteza în care expertiza nu este administrată în cursul urmăririi penale, beneficiile prevăzute de art. 10 alin. (2) teza I din Legea nr. 241/2005 riscă să rămână pur teoretice. Aceasta deoarece, în procedura de cameră preliminară, nu poate fi dispusă administrarea unei probe care vizează fondul cauzei, iar, în etapa judecății, dispunerea expertizei nu poate avea loc anterior primului termen de judecată - termenul-limită prevăzut de lege pentru efectuarea plății în vederea reducerii limitelor de pedeapsă. ... 91. Mai mult, posibilitatea administrării probei nu poate fi lăsată la latitudinea manifestării de voință a unei părți procesuale. Pe de o parte, simpla exprimare a intenției de a achita prejudiciul nu poate fi asimilată unui angajament cert privind efectuarea plății în termenul impus de art. 10 din Legea nr. 241/2005. Pe de altă parte, decizia inculpatului de a achita prejudiciul poate surveni ulterior trimiterii în judecată și poate fi influențată de cuantumul final al prejudiciului, stabilit obiectiv prin expertiză. ... 92. Or, în lipsa efectuării expertizei în faza urmăririi penale, inculpatul care decide ulterior trimiterii în judecată să achite prejudiciul nu va putea beneficia de dispozițiile art. 10 alin. (2) teza I din Legea nr. 241/2005, întrucât textul legal impune în mod expres ca prejudiciul să fie determinat în temeiul unei expertize de specialitate. Astfel, lipsa probei determină imposibilitatea aplicării dispoziției legale, golind de conținut beneficiul normativ reglementat de legiuitor. ... 93. Pe cale de consecință, în lumina interpretării literale, sistematice și teleologice a dispozițiilor art. 10 alin. (2) din Legea nr. 241/2005, se impune concluzia că efectuarea expertizei de specialitate în faza de urmărire penală este obligatorie, indiferent de existența unei intenții de achitare sau a unei poziții procesuale explicite din partea suspectului ori inculpatului, iar neîntocmirea acesteia determină neregularitatea actului de sesizare a instanței. ... 94. Stabilind caracterul obligatoriu al expertizei de specialitate conform art. 10 alin. (2) din Legea nr. 241/2005, omisiunea efectuării acesteia în cursul urmăririi penale nu ține de temeinicia probatoriului, ci de legalitatea sesizării instanței (a actului de trimitere în judecată, ca parte a învestirii), a administrării probelor și a efectuării actelor de urmărire penală deoarece este impusă de legiuitor pentru determinarea prejudiciului cu consecințe asupra dreptului la apărare, respectiv a dreptului la un proces echitabil. ... 95. Când legea obligă la administrarea unei probe de care depinde aplicarea legii substanțiale (reducerea limitelor de pedeapsă ori nepedepsirea) și aceasta nu este efectuată, există o neregularitate a rechizitoriului bazată pe dispozițiile art. 327 din Codul de procedură penală care poate fi constatată în procedura de cameră preliminară conform art. 342 din Codul de procedură penală. ... 96. Prejudiciul este un factor esențial, în cazurile prevăzute de art. 10 din Legea nr. 241/2005, acoperirea acestuia influențând aplicarea sau neaplicarea pedepsei (reducerea limitelor de pedeapsă, comutarea închisorii în amendă, nepedepsirea). Inculpatul nu poate accepta recuperarea prejudiciului decât dacă este determinat în mod obiectiv. Ca atare, omisiunea administrării expertizei de specialitate al cărei caracter necesar rezultă explicit din lege și determină consecințe semnificative pe fondul cauzei conduce la nelegalitatea urmăririi penale; or, emis fără respectarea acestei exigențe, actul de sesizare este la rândul său nelegal, iar neregularitatea nu poate fi acoperită nici în camera preliminară (având în vedere obiectul și limitele acestei proceduri) și nici ulterior deoarece unele beneficii se produc în cazul exclusiv al achitării prejudiciului de către inculpat până la primul termen de judecată. ... 97. Un ultim argument ține de buna administrare a justiției; în acest scop, trebuie să se recunoască dreptul suspectului/ inculpatului de a obține efectuarea expertizei de specialitate până la data emiterii rechizitoriului și trimiterii în judecată în considerarea evitării unor consecințe aproape imposibil de înlăturat pentru acuzat - reducerea limitelor de pedeapsă sau nepedepsirea, precum și pentru rezolvarea cauzei într-un termen rezonabil. ... 98. Pentru considerentele expuse, Înalta Curte de Casație și Justiție va admite sesizarea formulată de Curtea de Apel București - Secția I penală în Dosarul nr. 46.964/3/2024/a1, în vederea pronunțării unei hotărâri prealabile pentru dezlegarea următoarei chestiuni de drept: „În interpretarea art. 10 din Legea nr. 241/2005, astfel cum a fost modificată prin Legea nr. 126/2024 publicată în Monitorul Oficial nr. 437 din 13 mai 2024, neîntocmirea raportului de expertiză de specialitate determină neregularitatea actului de sesizare a instanței?“, și va stabili că: „În interpretarea art. 10 din Legea nr. 241/2005, astfel cum a fost modificată prin Legea nr. 126/2024 (publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 437 din 13 mai 2024), neîntocmirea raportului de expertiză de specialitate determină neregularitatea actului de sesizare a instanței, ceea ce atrage restituirea cauzei la procuror.“ ... ... ...