Decizia ÎCCJ nr. 430/2025 (HP)Punctul VI
Punctul VI
VI. Opinia specialiștilor consultați
39. În conformitate cu dispozițiile art. 476 alin. (10) raportate la art. 473 alin. (5) din Codul de procedură penală a fost solicitată specialiștilor în drept penal opinia asupra chestiunii de drept supuse examinării. ...
40. Facultatea de Drept a Universității de Vest din Timișoara a considerat că sesizarea este admisibilă, iar pe fondul chestiunii de drept a opinat că, în interpretarea art. 10 din Legea nr. 241/2005, astfel cum a fost modificată prin Legea nr. 126/2024, neîntocmirea raportului de expertiză de specialitate determină nelegalitatea urmăririi penale și nelegalitatea actului de sesizare a instanței. ...
41. S-a apreciat că esența problemei de drept este aceea de a stabili dacă lipsa administrării unei probe care apare ca obligatorie sau necesară potrivit legii poate fi complinită în fazele ulterioare ale procesului penal, în condițiile în care legea stabilește consecințe asupra limitelor de pedeapsă, inclusiv înlăturarea pedepsei, înainte de începerea cercetării judecătorești. ...
42. Consultând dispozițiile din Legea nr. 241/2005 în discuție, se remarcă că art. 10 alin. (2) prevede că „prejudiciul se va determina în temeiul unei expertize de specialitate“. Prin urmare, dat fiind caracterul imperativ al normei, coroborat cu dispozițiile legale (art. 184 și 188 din Codul de procedură penală) și cu jurisprudența Curții Constituționale (citată în sesizare, în special Decizia nr. 867/2021, paragrafele 36-40), s-a apreciat că administrarea probei este obligatorie pentru procuror în faza de urmărire penală, față de necesitatea determinării prejudiciului. ...
43. Pe de o parte, proba cu expertiza pentru stabilirea valorii prejudiciului nu poate fi administrată în faza de cameră preliminară, întrucât nu poate fi circumscrisă obiectului acestei proceduri, adică necesară pentru a proba nelegalitatea altui mijloc de probă. Obiectul camerei preliminare nu poate fi, pe de altă parte, complinirea neadministrării unui mijloc de probă obligatoriu în etapa procesuală anterioară. ...
44. Astfel, urmărirea penală este nelegală prin omisiunea de a se administra mijlocul de probă al cărui caracter necesar rezultă explicit din lege și determină consecințe semnificative cu privire la fondul cauzei. Actul de sesizare emis fără respectarea acestei exigențe este la rândul său nelegal, dar nu pentru neregularități formale, întemeiate pe dispozițiile art. 328 din Codul de procedură penală, ci pentru încălcarea unor condiții esențiale de validitate cu caracter extrinsec, prevăzute de art. 327 din Codul de procedură penală. ...
45. Facultatea de Drept a Universității „Alexandru Ioan Cuza“ din Iași a considerat că sesizarea este admisibilă, iar pe fondul chestiunii de drept a opinat că, în interpretarea art. 10 din Legea nr. 241/2005, astfel cum a fost modificată prin Legea nr. 126/2024, neîntocmirea raportului de expertiză de specialitate constituie o încălcare a dispozițiilor art. 10 alin. (2) din Legea nr. 241/2005, care se răsfrânge asupra dispozițiilor art. 327 din Codul de procedură penală - prevedere legală ce presupune caracterul complet al urmăririi penale și administrarea tuturor probelor necesare în cadrul dosarului de urmărire penală, care stă la baza emiterii rechizitoriului. Dacă judecătorul de cameră preliminară va constata că această încălcare a celor două dispoziții legale îndeplinește condițiile nulității relative, va sancționa cu nulitatea rechizitoriul întocmit în cauză și va dispune restituirea cauzei la parchet, având în vedere această sancțiune aplicată actului de sesizare a instanței. ...
46. În esență, s-a susținut că dispozițiile art. 10 alin. (2) din Legea nr. 241/2005 au o natură mixtă, cu efecte atât în plan substanțial (reducerea limitelor pedepsei dacă prejudiciul este achitat integral până la primul termen de judecată), cât și în plan procesual (obligația efectuării unei expertize judiciare pentru stabilirea exactă a prejudiciului). ...
47. Pentru ca inculpatul să poată beneficia de cauza legală de reducere a pedepsei este necesar ca valoarea prejudiciului să fie stabilită printr-o expertiză contabilă judiciară, efectuată în faza de urmărire penală. În lipsa acesteia, inculpatul nu poate achita prejudiciul până la primul termen de judecată, întrucât după finalizarea urmăririi penale nu mai există un cadru procesual pentru administrarea unei asemenea probe. ...
48. Omisiunea dispunerii expertizei impuse de lege constituie o încălcare a dispozițiilor art. 10 alin. (2) și, implicit, a art. 327 din Codul de procedură penală, care impune ca urmărirea penală să fie completă și să cuprindă toate probele necesare. Această omisiune nu atrage nulitatea absolută, dar poate fi sancționată ca nulitate relativă, întrucât produce o vătămare concretă a dreptului inculpatului de a beneficia de reducerea pedepsei, vătămare care nu poate fi înlăturată altfel. ...
49. În aceste condiții, rechizitoriul emis fără ca în dosarul de urmărire penală să existe un raport de expertiză asupra prejudiciului este afectat de nulitate relativă întrucât lipsește un mijloc de probă esențial impus de lege. Consecința procedurală a constatării acestei nulități este desființarea rechizitoriului și restituirea cauzei la parchet, potrivit art. 345 alin. (3) din Codul de procedură penală. ...
50. Prin urmare, omisiunea efectuării expertizei judiciare contabile nu poate fi tratată ca o simplă neregularitate a actului de sesizare, ci ca o încălcare gravă care afectează legalitatea urmăririi penale și a actului de trimitere în judecată, justificând restituirea cauzei pentru completarea urmăririi penale. ... ...
Sursa oficială ↗