Decizia CCR nr. 442/2020Punctul 22

22. Aplicând considerentele de principiu stabilite de Curtea Constituțională în jurisprudența sa, referitoare la principiul egalității în drepturi, Curtea reține că în ipoteza examinată soțul supraviețuitor care vine în concurs cu copilul defunctului dintr-o căsătorie anterioară, se află, în mod obiectiv, într-o situație juridică diferită decât cea în care la culegerea moștenirii vine în concurs cu un descendent comun, astfel încât reglementarea legală aplicabilă nu poate fi decât diferită. Potrivit jurisprudenței Curții Constituționale, principiul egalității în drepturi presupune instituirea unui tratament egal pentru situații care, în funcție de scopul urmărit, nu sunt diferite. De asemenea s-a statuat în mod constant că situațiile în care se află anumite categorii de persoane trebuie să difere în esență pentru a se justifica deosebirea de tratament juridic, iar această deosebire de tratament trebuie să se bazeze pe un criteriu obiectiv și rațional (a se vedea în acest sens, cu titlu exemplificativ, Decizia nr. 86 din 27 februarie 2003, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 207 din 31 martie 2003, Decizia nr. 476 din 8 iunie 2006, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 599 din 11 iulie 2006, Decizia nr. 573 din 3 mai 2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 363 din 25 mai 2011, Decizia nr. 366 din 25 iunie 2014, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 644 din 2 septembrie 2014 și Decizia nr. 755 din 16 decembrie 2014, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 101 din 9 februarie 2015, paragraful 23). În speță, textul de lege criticat este o normă juridică cu caracter special, ce se înscrie în marja de apreciere a legiuitorului, fiind instituită pentru ocrotirea copiilor defunctului de influențele pe care soțul dintr-o căsătorie ulterioară le-ar putea exercita asupra părintelui descendenților necomuni (a se vedea în acest sens și Decizia nr. 4 din 14 ianuarie 2019 a Înaltei Curți de Casație și Justiție - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept, paragraful 60, precitată). Potrivit jurisprudenței sale constante, Curtea Constituțională nu poate cenzura aspecte ce țin de opțiunea de reglementare a legiuitorului, câtă vreme aceasta nu contravine niciunei dispoziții constituționale, oportunitatea soluției legislative nefăcând obiectul controlului de constituționalitate (a se vedea, cu titlu exemplificativ, Decizia nr. 54 din 4 februarie 2020, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 302 din 10 aprilie 2020, paragraful 16). ...