Decizia CCR nr. 304/2020Punctul 5

5. În motivarea excepției de neconstituționalitate se arată că textele criticate sunt neconstituționale, fiind lipsite de claritate, precizie și previzibilitate. Se susține, totodată, că incriminarea faptelor prevăzute la art. 350 din Codul penal încalcă principiul reglementării răspunderii penale ca ultimo ratio, la care Curtea Constituțională a făcut trimitere în Decizia nr. 405 din 15 iunie 2016, conform căruia nu este suficient ca faptele prevăzute în ipoteza normei juridice să aducă atingere valorii sociale ocrotite, ci este necesar ca această încălcare să prezinte un grad de intensitate care să justifice reglementarea unei sancțiuni penale în cazul comiterii lor. Se arată că art. 350 din Codul penal cuprinde dispoziții care fac referire, într-un mod foarte general, la obligații și măsuri stabilite cu privire la securitatea și sănătatea în muncă, fără ca aceste noțiuni să fie expres definite de dispozițiile Codului penal. Se susține că textul criticat este lacunar în privința existenței și întinderii măsurilor de securitate și de sănătate în muncă pe care le reglementează, acesta nedescriind în mod corespunzător conduita ce urmează a fi respectată, mai exact acțiunile sau inacțiunile pe care le poate săvârși o persoană pentru a cădea sub incidența normei de incriminare analizate. Se arată că acțiunile sau inacțiunile la care prevederile art. 350 din Codul penal fac referire ar putea fi prevăzute în acte normative sau în acte emise de alte autorități ale statului decât cea legislativă, precum și că acestea ar putea să nu fie reglementate în scris. Pentru aceste motive, se susține că textul criticat contravine principiului legalității incriminării și a pedepsei. Se arată că lipsa de previzibilitate și accesibilitate a textului criticat dă posibilitatea comiterii unor abuzuri, constând în tragerea la răspundere penală pe nedrept a unor persoane, ca urmare a faptului că prevederile legale criticate nu prevăd în mod expres măsurile și obligațiile de securitate în muncă a căror nerespectare atrage răspunderea penală. Se face trimitere la prevederile art. 30 alin. (3) din Codul penal, potrivit cărora nu constituie circumstanță agravantă sau element circumstanțial agravant starea, situația ori împrejurarea pe care infractorul nu a cunoscut-o în momentul săvârșirii infracțiunii. Se susține, totodată, încălcarea prin textul criticat a prevederilor art. 21 din Constituție referitoare la accesul liber la justiție. Se conchide că, din cauza modului deficitar în care este redactat textul criticat, nu rezultă cu exactitate dacă nerespectarea obligațiilor și a măsurilor de securitate și de sănătate în muncă constituie, după caz, contravenție sau infracțiune. ...