Decizia CCR nr. 243/2020Punctul 7

7. În motivarea excepției de neconstituționalitate autoarea acesteia susține, în esență, că dispozițiile art. 175 alin. (2) din Codul penal încalcă prevederile constituționale privind valorile supreme ale statului român, principiul separației și echilibrului puterilor în cadrul democrației constituționale, obligativitatea respectării Constituției, a supremației sale și a legilor, principiul neretroactivității legii, egalitatea în drepturi, legalitatea pedepsei și dreptul la apărare. În acest sens, arată că sintagmele „serviciu de interes public“ și „autoritate publică“ sunt lipsite de claritate și previzibilitate, întrucât nu sunt definite de Codul penal, ceea ce, în practică, determină aplicarea prin analogie a legii penale. Or, finalitatea aplicării prin analogie a înțelesului termenului „autoritate publică“ prevăzut de art. 240 din Legea nr. 187/2012 este în contradicție cu finalitatea urmărită de legiuitor odată cu introducerea termenului de „funcționar public asimilat“ în legea penală și incriminarea faptelor săvârșite de acesta cu ocazia exercitării profesiei. În continuare, invocă jurisprudența Curții de Justiție a Uniunii Europene, a Curții Europene a Drepturilor Omului și a Curții Constituționale în materia clarității și previzibilității legii și a securității juridice. Consideră că lipsa de claritate și previzibilitate a sintagmelor anterior menționate reiese și din numărul mare de sesizări cu care a fost învestită Înalta Curte de Casație și Justiție în vederea pronunțării unor hotărâri prealabile pentru dezlegarea unor chestiuni de drept și care s-au concretizat în Decizia nr. 20 din 29 septembrie 2014, Decizia nr. 26 din 3 decembrie 2014, Decizia nr. 8 din 15 martie 2017 și Decizia nr. 18 din 30 mai 2017. Susține că reglementarea lacunară, lipsită de claritate și previzibilitate a dispozițiilor art. 175 alin. (2) din Codul penal permite includerea în categoria funcționarilor publici asimilați a unor persoane care își desfășoară activitatea în mediul privat și care nu au fost învestite cu autoritate publică, cu consecința aplicării unor pedepse penale mai drastice decât cele prevăzute pentru funcționarii simpli, încălcându-se principiul proporționalității, deoarece există o disproporție vădită între importanța valorii sociale care trebuie ocrotită și importanța celei care trebuie limitată. ...