Decizia ÎCCJ nr. 412/2025 (HP)Punctul VI

ÎCCJ · hotărâre prealabilă · 17.11.2025 · dosar 3.036/1/2024
Punctul VI
VI. Punctul de vedere al părților cu privire la dezlegarea chestiunii de drept 60. Comisia locală de fond funciar a solicitat admiterea cererii de sesizare a Înaltei Curți de Casație și Justiție și, în consecință, să se constate că există următoarele chestiuni de drept de a căror lămurire depinde soluționarea cauzei: 1. Dacă, în interpretarea și aplicarea dispozițiilor art. 14 alin. (10) și art. 15 din Legea nr. 7/1996, legea cadastrului și a publicității imobiliare, republicată, cu modificările și completările ulterioare, coroborate cu cele ale art. 10 alin. (8) , (9) și (10) din același act normativ, ulterior finalizării cadastrului sistematic la nivelul unei unități administrativ-teritoriale, sunt admisibile cererile de chemare în judecată având ca obiect anularea planurilor parcelare întocmite anterior cadastrului sistematic. ... 2. Dacă, în interpretarea și aplicarea dispozițiilor art. 380 din Regulamentul de avizare, recepție și înscriere în evidențele de cadastru și carte funciară, aprobat prin Ordinul directorului general al Agenției Naționale de Cadastru și Publicitate Imobiliară nr. 700/2014, sunt admisibile cererile de chemare în judecată prin care se solicită anularea parțială sau totală a unui plan parcelar în condițiile în care reclamantul nu înțelege să se judece în contradictoriu cu toți proprietarii imobilelor afectate. ... 3. Dacă, în interpretarea și aplicarea dispozițiilor art. 14 alin. (1) din Legea nr. 7/1996, coroborate cu prevederile art. 14 alin. (4) din Legea nr. 7/1996, sunt admisibile acțiunile de chemare în judecată având ca obiect rectificare de carte funciară? ... ... 61. Reclamantul a solicitat respingerea cererii, ca inadmisibilă, în raport cu obiectul sesizării, și, în subsidiar, ca nefondată. ... 62. A susținut că dispoziții legale ce fac obiectul sesizării, astfel cum acesta a fost precizat de către pârâtă, nu au fost invocate în cererea de chemare în judecată și nici nu au fost reținute de prima instanță prin sentința pronunțată, situație în care nu se poate constata că sunt îndeplinite condițiile cuprinse în art. 519 din Codul de procedură civilă. ... 63. Totodată, a apreciat că argumentele aduse în motivarea cererii nu au legătură cu vreo problemă de drept controversată și nu duc la concluzia că este necesară intervenția instanței supreme pentru a lămuri o problemă de drept care nu își găsește o soluție unitară ori care implică lămuriri, reprezentând o reluare a argumentelor prezentate în apel. ... 64. Pârâții persoane fizice au apreciat că solicitarea de sesizare a Înaltei Curți de Casație și Justiție este admisibilă, cel puțin prin prisma primului punct, pentru ca instanțele să aibă o practică judiciară unitară sub aspectul unei probleme pe care o consideră deosebit de importantă privind anularea parțială de planuri parcelare după finalizarea lucrărilor de înregistrare sistematică la nivelul unei localități, fără a se ține seama de pozițiile stabilite pentru imobilele atribuite în aceeași tarla celorlalte persoane. ... 65. A învederat că prin sentința din 2016 a fost anulat planul parcelar doar în ceea ce privește imobilul reclamantului, motiv pentru care în prezentul proces s-a cerut anularea planului parcelar și în ceea ce privește imobilul deținut de pârâții persoane fizice, cu mențiunea că, într-un alt dosar, din 2019, sa formulat acțiune în contradictoriu cu toate persoanele din tarlaua respectivă pentru anularea încheierilor de intabulare, invocându-se sentința din 2016. ... 66. În ceea ce privește petitele 2 și 3 din sesizare, arată că, teoretic, exprimă în proces aceleași argumente/motive juridice ca pârâta Comisia locală de fond funciar, însă cât privește petitul 2 urmează ca instanța să aprecieze dacă este necesar punctul de vedere al Înaltei Curți de Casație și Justiție, considerând că și aceasta poate stabili dacă se vor judeca cu toate persoanele al căror drept de proprietate este reconstituit și pus în posesie pe un plan parcelar. ... 67. A apreciat că petitul 3 îndeplinește cerințele de sesizare, pentru că acea „rectificare carte funciară“, în modalitatea în care este enunțată de către Comisia locală de fond funciar, face referire la procedura specială instituită de legiuitor atunci când se efectuează noile lucrări de cadastru sistemic, la ce înseamnă documentația întocmită de către persoana autorizată, precum și la modalitatea în care poate fi contestată. ... ...
Sursa oficială ↗