Decizia ÎCCJ nr. 412/2025 (HP)Punctul III

III. Expunerea succintă a procesului 10. Prin Cererea înregistrată la 15 iunie 2018 pe rolul Judecătoriei Alba Iulia - Secția civilă cu nr. 4.312/176/2018, reclamantul a solicitat, în contradictoriu cu Comisia locală de fond funciar și cu pârâții persoane fizice, să se stabilească linia de graniță dintre imobilele proprietatea învecinată a părților și obligarea pârâților de ordinul 2 și 3 să îi lase în deplină proprietate o suprafață de 600 mp. ... 11. Totodată, a solicitat să se constate nulitatea absolută parțială a noului plan parcelar al tarlalei întocmit în anul 2007 de către Comisia locală de fond funciar pentru suprafața de 600 mp, iar Oficiul de cadastru și publicitate imobiliară să fie obligat să opereze cuvenitele modificări în acest plan, petit modificat parțial, în sensul că se solicită obligarea în acest sens a pârâtei Comisia locală de fond funciar. ... 12. În drept au fost invocate art. 560 și 563 din noul Cod civil, art. 11, 27 și 52 din Legea fondului funciar nr. 18/1991, republicată, cu modificările și completările ulterioare (Legea nr. 18/1991), art. 1 din Protocolul nr. 1 adițional la Convenția europeană pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale și art. 44 din Constituția României. ... 13. În motivarea cererii, reclamantul a învederat că este proprietarul parcelei de teren a cărei grănițuire se solicită în baza unui act de partaj succesoral, dreptul de proprietate fiind reconstituit în favoarea autoarei sale de Comisia locală de fond funciar prin titlul de proprietate emis în anul 1998, în procedura Legii nr. 18/1991. ... 14. Cât privește amplasamentul terenului, reclamantul s-a prevalat de schița inițială de punere în posesie întocmită de Comisia locală de fond funciar și de efectul pozitiv al sentinței civile pronunțate în anul 2016 de aceeași instanță, prin care a fost anulat parțial planul parcelar al tarlalei întocmit în anul 2007 și amplasamentul a fost modificat, motivat, în esență, de faptul că, atât timp cât terenul a intrat în circuitul civil, modificarea este abuzivă și contrară dispozițiilor constituționale ce garantează proprietatea privată, sentință din ale cărei considerente rezultă că în dispută ar fi fost și suprafața imobilului, 8.700 mp, conform titlului de proprietate, și 11.047 mp, deținută în folosință. ... 15. Pârâții persoane fizice au arătat că sunt de acord cu grănițuirea proprietăților, învederând că au dobândit parcela de teren învecinată prin cumpărare, în anul 2016, în vederea edificării unei locuințe. ... 16. În dovedirea amplasamentului, pârâții s-au prevalat de planul cadastral, învederând că terenul (neîmprejmuit la data dobândirii) este înregistrat în Sistemul e-Terra - Sistemul informatic integrat de cadastru și carte funciară, amplasamentul fiindu-le adus la cunoștință de vânzător atât faptic, cât și prin prezentarea extrasului din plan, anexă la cartea funciară. ... 17. Au invocat și o hotărâre judecătorească pronunțată în anul 2018, prin care s-a anulat certificatul de urbanism nefavorabil emis de primar și s-a dispus obligarea acestuia la emiterea unui certificat favorabil construirii unei locuințe și împrejmuiri, în considerentele căreia s-a reținut că litigiul purtat între reclamant și Comisia de fond funciar în anul 2016 nu creează vreo obligație în sarcina lor. ... 18. Cât privește revendicarea au învederat că reclamantului, în acord cu dispozițiile art. 563 din Codul civil, îi incumbă sarcina de a proba că terenul proprietatea sa a fost recepționat de către Oficiul de cadastru și publicitate imobiliară pe amplasamentul indicat, susținând că doar în această situație se poate legitima procesual în prezenta cerere. ... 19. Pârâta Comisia locală de fond funciar a invocat excepția lipsei calității sale procesuale pasive în acțiunea în grănițuire, motivat de faptul că nu deține teren învecinat cu reclamantul, și excepția prematurității argumentată prin aceea că în privința titlului de proprietate de care se prevalează reclamantul nu este finalizată procedura prevăzută de Legea nr. 18/1991 și de dispozițiile Hotărârii Guvernului nr. 890/2005 pentru aprobarea Regulamentului privind procedura de constituire, atribuțiile și funcționarea comisiilor pentru stabilirea dreptului de proprietate privată asupra terenurilor, a modelului și modului de atribuire a titlurilor de proprietate, precum și punerea în posesie a proprietarilor (Hotărârea Guvernului nr. 890/2005). ... 20. A invocat, totodată, excepția inadmisibilității acțiunii în constatarea nulității planului cadastral, susținând că este un document tehnic, nu un act civil, pentru care legea civilă să fi stabilit condiții de valabilitate a căror nerespectare este sancționată cu nulitatea absolută, și nici act administrativ, supus controlului instanței specializate, soluție ce se identifică în practica instanțelor judecătorești. ... 21. Excepția inadmisibilității a fost justificată și prin aceea că anularea sau modificarea planului cadastral/parcelar poate fi dispusă doar prin refacerea documentației cadastrale a întregii tarlale potrivit prevederilor legii cadastrului, care obligă la chemarea în procedură și a celorlalți proprietari care dețin terenuri în respectiva tarla, ale căror amplasamente s-ar modifica implicit. ... 22. Referitor la acest petit, pârâta a invocat și excepția lipsei calității procesuale active a reclamantului pentru lipsa interesului, arătându-se că nu este titularul înscris în titlul de proprietate emis în procedura Legii nr. 18/1991. ... 23. Pe fondul cauzei, Comisia locală de fond funciar a solicitat respingerea acțiunii, motivat de faptul că schița inițială de punere în posesie, scrisă de mână, nu era clarificatoare, iar în privința terenurilor din tarlaua respectivă s-a întocmit un nou plan parcelar, pe baza căruia amplasamentele imobilelor au fost înregistrate în sistemul de cadastru și carte funciară. ... 24. Pârâta a învederat că propunerea de modificare a planului parcelar din 2007 (care nu ar mai fi valabil în prezent), pe care a formulat-o în baza hotărârii judecătorești indicate de reclamant, nu a fost recepționată de către Oficiul de cadastru și publicitate imobiliară, deoarece expertiza pe baza căreia hotărârea s-a pronunțat nu indica coordonatele necesar a fi corectate, ci doar limite naturale (un nuc și un răzor), iar amplasamentul solicitat de reclamant genera suprapunere cu un număr de 30 de terenuri deținute de alți proprietari, ale căror poziții din planul parcelar nu au fost invalidate. ... 25. În drept, a invocat art. 560 din noul Cod civil, art. 205 și 482 din noul Cod de procedură civilă, precum și dispozițiile Legii nr. 18/1991, ale Hotărârii Guvernului nr. 890/2005, ale Legii nr. 7/1996 și ale Ordinului directorului general al Agenției Naționale de Cadastru și Publicitate Imobiliară nr. 700/2014 privind aprobarea Regulamentului de avizare, recepție și înscriere în evidențele de cadastru și carte funciară. ... 26. Prin Încheierea de ședință din 21 martie 2019, prima instanță a luat act de renunțarea pârâtei Comisia locală de fond funciar la invocarea excepției lipsei calității procesuale pasive în privința petitelor 1 și 2 ale cererii, motivat de faptul că nu au fost formulate împotriva sa, a respins excepția prematurității invocată de aceeași pârâtă în privința acestor petite pentru lipsa calității sale procesuale pasive, precum și excepțiile inadmisibilității și a lipsei calității procesuale active în privința petitului 3 al cererii, vizând nulitatea parțială a planului parcelar. ... 27. Prin Sentința civilă nr. 862 din 14 aprilie 2021, prima instanță a admis, în parte, cererea și a stabilit linia de graniță dintre cele două imobile pe aliniamentul dat de punctele topografice indicate în varianta din expertiză care a avut în vedere, în privința imobilului proprietatea reclamantului, amplasamentul din schița inițială de punere în posesie. ... 28. În considerarea liniei de graniță stabilite, instanța a admis acțiunea în revendicare și a obligat pârâții persoane fizice să lase reclamantului în deplină proprietate și posesie suprafața de 478 mp și a constatat nulitatea absolută parțială a planului parcelar din 2007, cât privește amplasamentul imobilului proprietatea pârâților, dispunând „efectuarea cuvenitelor mențiuni în cartea funciară“. ... 29. În motivarea sentinței instanța a reținut că, în cauza pendinte, potrivit art. 431 din Codul de procedură civilă, se opun cu puterea lucrului judecat considerentele sentinței pronunțate în anul 2016, prin care s-a anulat planul parcelar din 2007 prin care se modifica amplasamentul imobilului proprietatea reclamantului, apreciind că este „suficient să existe o legătură care să se impună noii judecăți“. ... 30. În consecință, a stabilit că limitele imobilului deținut de către reclamant sunt cele din schița menționată, chiar dacă în planul cadastral al tarlalei nu au fost recepționate modificări sub acest aspect și că eventuala bună-credință a pârâților persoane fizice la momentul dobândirii imobilului deținut nu este relevantă, deoarece sentința menționată le este opozabilă în calitate de succesori în drepturi ai vânzătorului, căruia îi incumbă obligația de garanție contra evicțiunii. ... 31. Petitul privind revendicarea s-a apreciat că este întemeiat potrivit dispozițiilor art. 563 din Codul civil în considerarea faptului că, în raport cu linia de graniță stabilită, cele două imobile se suprapun pe o suprafață de 478 mp. ... 32. În aceste condiții, instanța a constatat nulitatea absolută a planului parcelar întocmit în anul 2007 în privința amplasamentul imobilului proprietatea pârâților persoane fizice pentru suprafața de 478 mp. ... 33. În ceea ce privește apărările pârâților, instanța a statuat că nu pot fi primite cât timp situația din planul parcelar din 2007 nu concordă cu realitatea, respectiv cât timp prin sentința din 2016 s-a reținut că prin acest plan au fost aduse modificări configurației și limitelor terenului de natură a cauza un prejudiciu reclamantului. ... 34. Împotriva sentinței au declarat apel pârâții, persoanele fizice atacând și Încheierea de ședință din 21 martie 2019. ... 35. Pârâții persoane fizice au criticat sentința ca fiind pronunțată cu încălcarea dispozițiilor art. 555, 557 și 565 din Codul civil și a dispozițiilor procedurale privind dreptul la un proces echitabil, principiul disponibilității și rolul activ al judecătorului. ... 36. Prin primul motiv de apel au susținut că instanța a soluționat în mod greșit excepțiile prematurității cererii și a inadmisibilității petitului 3 al acțiunii prin Încheierea de ședință din data de 21 martie 2019, anume fără a ține seama de toate circumstanțele cauzei pentru a preveni orice greșeală în aflarea adevărului, pe baza stabilirii faptelor și prin aplicarea corectă a legii, ceea ce contravine art. 22 din Codul de procedură civilă. ... 37. Prin cel de-al doilea motiv de apel au susținut că instanța a dispus anularea unui plan parcelar care își încetase valabilitatea la momentul judecății ca urmare a finalizării înregistrării sistematice realizate la nivelul comunei, încălcând dispozițiile art. 14 alin. (10) și ale art. 15 din Legea nr. 7/1996. ... 38. În opinia pârâților, având în vedere obiectul și scopul declarat de lege al lucrărilor cadastrale (art. 9-16 din Legea nr. 7/1996 coroborate cu art. 1 și 2 din Ordinul directorului general al Agenției Naționale de Cadastru și Publicitate Imobiliară nr. 634 din 13 octombrie 2006 pentru aprobarea Regulamentului privind conținutul și modul de întocmire a documentațiilor cadastrale în vederea înscrierii în cartea funciară), documentațiile cadastrale sunt acte de constatare a situației reale din teren, astfel că nu îndeplinesc condițiile de valabilitate ale unui act juridic civil, pentru a fi sancționate cu nulitatea. ... 39. Au apreciat că nu este atributul instanței de judecată învestite cu un demers judiciar de natura celui de față să evalueze care înscris este valabil, respectiv efectele cărui act juridic au generat translația dreptului de proprietate sau dacă înscrierea s-a realizat în temeiul unui act fals. ... 40. De asemenea, au susținut că rolul acțiunii în anularea/constatarea nulității documentației cadastrale îl reprezintă îndreptarea erorilor strecurate în cuprinsul său cu privire la identificarea sau amplasarea bunului, fiind însă nepermis ca prin această procedură să se procedeze la înlăturarea unei mențiuni de carte funciară, pentru simplul argument al lipsei titlului celui menționat în partea a II-a a cărții funciare. ... 41. Redând conținutul normei reglementate de art. 10 din Legea nr. 7/1996, pârâții au concluzionat că, având în vedere realizarea la nivelul comunei a cadastrului sistematic, precum și înființarea unor noi cărți funciare, nu mai este posibilă anularea unui plan parcelar care nu mai producea efecte la momentul pronunțării hotărârii judecătorești și că instanța trebuia să aibă în vedere situația juridică a imobilelor de la momentul pronunțării hotărârii judecătorești, nu de la data înregistrării acțiunii, situația de carte funciară, inclusiv sub aspectul numerelor cadastrale, fiind realizată ca urmare a finalizării cadastrului sistematic. ... 42. Printr-o altă critică, pârâții au susținut că în mod greșit sa constatat puterea de lucru judecat a sentinței din 2016, în condițiile în care nu au fost părți în acel litigiu, și că s-a ignorat puterea de lucru judecat ce operează în favoarea lor rezultată din sentința din 2018, prin care primarul comunei a fost obligat să le elibereze certificat de urbanism favorabil edificării de construcții. ... 43. Au învederat că, în considerarea efectelor celei din urmă hotărâri, linia de graniță trebuia stabilită conform variantei 1 din raportul de expertiză topografică, nu conform schiței de punere în posesie aferente titlului de proprietate al reclamantului, cât timp ambele imobile sunt înscrise în cărțile funciare nouînființate, instanța neputând înlătura înscrierile pe calea acțiunii în grănițuire, întrucât rectificarea sau modificarea limitelor imobilelor poate fi realizată doar în procedura specială reglementată de Legea nr. 7/1996, și nu în cadrul acțiunii în grănițuire, iar acțiunea în revendicare nu poate să fie soluționată prin raportare la elemente străine celor rezultate din mențiunile deja înscrise în cărțile funciare ale imobilelor. ... 44. Pârâții persoane fizice au susținut că, în acest cadru procesual, prima instanță putea pronunța o hotărâre cu luarea în considerare doar a limitelor de proprietate rezultate din înscrierile din cărțile funciare sau conform folosinței. ... 45. Prin urmare, au criticat sentința ca fiind pronunțată cu încălcarea art. 1 din Protocolul nr. 1 adițional la Convenția europeană pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale și a art. 555 din Codul civil, precum și cu ignorarea dreptului de proprietate pe care l-au dobândit în mod valabil, conform legii. ... 46. Pârâta Comisia locală de fond funciar a susținut că sentința este nelegală, în esență, pentru reținerea ca valabil a amplasamentului indicat de către reclamant, diferit de cel din planul parcelar întocmit la nivelul tarlalei, cu încălcarea dispozițiilor Legii nr. 7/1996, care reglementează sub acest aspect. ... 47. Astfel, a reiterat apărările privind inadmisibilitatea acțiunii în constatarea nulității absolute parțiale a planului parcelar întocmit în anul 2007 pentru suprafața de teren de 478 mp din imobilul pârâților, pe de o parte, în considerarea faptului că este un act tehnic, definit de Legea nr. 7/1996, și nu un act civil, iar, pe de altă parte, în considerarea faptului că în proces nu a fost provocată coparticiparea procesuală, modificările privind amplasamentele din planul parcelar neputând fi realizate în absența celorlalți proprietari care dețin terenuri în respectiva tarla, în fine, pentru că planul din 2007 nu mai există, el pierzându-și valabilitatea, în raport cu art. 14 alin. (10) și art. 15 din Legea nr. 7/1996, odată cu realizarea cadastrului sistematic. ... 48. A citat ca fiind relevante sub acest aspect și dispozițiile art. 10 alin. (10) și ale art. 11 alin. (19) din Legea nr. 7/1996, față de realizarea la nivelul comunei a cadastrului sistematic și deschiderea noilor cărți funciare la data de 19 martie 2020, susținând că în prezent sunt în vigoare noile cărți funciare și noile planuri cadastrale. ... 49. A învederat că, în condițiile în care a reținut că reclamantul este proprietar al imobilului înscris în cartea funciară indicată în baza unui titlul de proprietate emis în procedura legii fondului funciar, prima instanță avea a observa că respectiva carte funciară a fost înființată în urma finalizării înregistrării sistematice a tuturor imobilelor aparținând unității administrativ-teritoriale. ... 50. A susținut că în cuprinsul extrasului de carte funciară este menționat acest aspect, astfel cum prevede Legea nr. 7/1996, care reglementează procedura de realizare a lucrărilor de înregistrare sistematică, în cadrul căreia reclamantul, dacă era nemulțumit de poziționarea parcelei sale de teren, putea formula contestație. ... 51. Totodată, a arătat că, în aplicarea prevederilor art. 9 alin. (23) din Legea nr. 7/1996, înregistrarea sistematică a imobilelor se realizează în cadrul Programului național de cadastru și carte funciară 2015-2023, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 294/2015, scopul fiind înregistrarea gratuită a tuturor imobilelor în sistemul integrat de cadastru și carte funciară și că principalele etape ale procesului de realizare a lucrărilor de înregistrare sistematică, detaliate prin Specificațiile tehnice pentru lucrările de înregistrare sistematică a imobilelor prin ordin al directorului general al Agenției Naționale de Cadastru și Publicitate Imobiliară, sunt enumerate la art. 11 alin. (2) din Legea nr. 7/1996. ... 52. Cu referire la autoritatea de lucru judecat reținută de prima instanță, a apreciat că aceasta nu este incidentă în cauză, nefiind vorba despre o hotărâre judecătorească definitivă care să fie contrazisă de o altă hotărâre judecătorească, ci despre aplicarea în concret a legislației speciale privind înregistrarea imobilelor ce au făcut obiectul legilor funciare. ... 53. Prin Cererea înregistrată la 18 noiembrie 2021, Comisia locală de fond funciar a solicitat sesizarea Înaltei Curți de Casație și Justiție - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept, apreciind că există chestiuni de drept de a căror lămurire depinde soluționarea cauzei, respectiv: dacă, în interpretarea și aplicarea dispozițiilor art. 14 alin. (10) și art. 15 din Legea nr. 7/1996, coroborate cu cele ale art. 10 alin. (8) , (9) și (10) din aceeași lege, este admisibilă grănițuirea imobilelor pe cale judecătorească ulterior finalizării cadastrului sistematic la nivelul unei unități administrativ-teritoriale, respectiv anularea planurilor parcelare; dacă, în interpretarea și aplicarea dispozițiilor art. 380 din Regulamentul de avizare, recepție și înscriere în evidențele de cadastru și carte funciară, aprobat prin Ordinul directorului general al Agenției Naționale de Cadastru și Publicitate Imobiliară nr. 700/2014, sunt admisibile cererile de chemare în judecată prin care se solicită anularea parțială sau totală a planului parcelar fără a fi chemați în judecată toți proprietarii imobilelor afectate; dacă, în interpretarea și aplicarea dispozițiilor art. 14 alin. (1) coroborate cu cele ale art. 14 alin. (4) din Legea nr. 7/1996, sunt admisibile acțiunile având ca obiect rectificare de carte funciară. ... ...