Decizia ÎCCJ nr. 397/2025 (HP)Punctul X

X. Înalta Curte de Casație și Justiție 39. Temeiul de drept al prezentei sesizări îl constituie prevederile Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 62/2024, iar domeniul de reglementare a acestui act normativ este conturat expres prin dispozițiile art. 1. ... 40. În această materie se instituie o procedură specială, sens în care prin art. 2 alin. (1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 62/2024 se prevede: „Dacă în cursul judecății proceselor prevăzute la art. 1, completul de judecată învestit cu soluționarea cauzei în primă instanță sau în calea de atac, verificând și constatând că asupra unei chestiuni de drept, de a cărei lămurire depinde soluționarea pe fond a cauzei respective, Înalta Curte de Casație și Justiție nu a statuat și aceasta nici nu face obiectul unui recurs în interesul legii în curs de soluționare, va solicita Înaltei Curți de Casație și Justiție să pronunțe o hotărâre prin care să se dea rezolvare de principiu chestiunii de drept cu care a fost sesizată.“ ... 41. Rezultă că aceste prevederi se aplică cu prioritate în raport cu art. 519-521 din Codul de procedură civilă, urmând a se completa însă, în mod corespunzător, cu prevederile dreptului comun, Codul de procedură civilă, astfel cum se și statuează expres prin art. 4, conform căruia „dispozițiile prezentei ordonanțe de urgență se completează cu cele ale Legii nr. 134/2010 privind Codul de procedură civilă, precum și cu celelalte reglementări aplicabile în materie“. ... 42. Prin urmare, în contextul normativ expus, procedura de sesizare a Înaltei Curți de Casație și Justiție în vederea pronunțării unei hotărâri prealabile presupune îndeplinirea cumulativă a următoarelor condiții de admisibilitate a sesizării: (i) existența unei cauze în curs de judecată, în primă instanță sau în calea de atac; ... (ii) cauza să fie dintre cele prevăzute limitativ la art. 1 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 62/2024, indiferent de natura și obiectul proceselor, de calitatea părților ori de instanța competentă să le soluționeze, respectiv litigiul să vizeze fie stabilirea și/sau plata drepturilor salariale/de natură salarială ale personalului plătit din fonduri publice, inclusiv obligarea la emiterea actelor administrative sau anularea actelor administrative emise pentru acest personal sau/și raporturile de muncă și de serviciu ale acestui personal, fie stabilirea și/sau plata drepturilor la pensie, inclusiv actualizarea/recalcularea/revizuirea drepturilor la pensie sau/și prestații de asigurări sociale ale personalului plătit din fonduri publice; ... (iii) existența unei chestiuni de drept de a cărei lămurire să depindă soluționarea pe fond a cauzei; ... (iv) chestiunea de drept să nu fi făcut obiectul statuării Înaltei Curți de Casație și Justiție și nici obiectul unui recurs în interesul legii în curs de soluționare. ... ... 43. Verificându-se întrunirea acestor cerințe legale în raport cu elementele sesizării, rezultă că ele se regăsesc doar parțial, nefiind îndeplinite toate exigențele procedurale menționate pentru declanșarea mecanismului preîntâmpinării practicii neunitare. ... 44. Referitor la primele două condiții legale se reține că acestea sunt îndeplinite, întrucât cauza se află în curs de soluționare pe rolul Curții de Apel Iași - Secția conflicte de muncă și asigurări sociale, care judecă în apel, conform art. 96 pct. 2 din Codul de procedură civilă. ... 45. De asemenea, litigiul se circumscrie domeniului specific de reglementare prevăzut la art. 1 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 62/2024, Curtea de apel fiind învestită cu apelul formulat de către pârâtul M.A.I. - Casa de Pensii Sectorială într-o cauză ce are ca obiect contestație la decizia de pensionare (cerere „privind stabilirea și/sau plata drepturilor la pensie, inclusiv cele rezultate din actualizarea/recalcularea/ revizuirea drepturilor la pensie sau/și cele privind alte prestații de asigurări sociale ale personalului plătit din fonduri publice“). ... 46. În ceea ce privește întrunirea condiției de admisibilitate ce vizează identificarea unei probleme de drept care ar putea face obiect al sesizării în vederea pronunțării unei hotărâri prealabile trebuie remarcat că, în absența unei definiții legale a noțiunii „chestiune de drept“ din cadrul cerințelor de admisibilitate prevăzute la art. 519 din Codul de procedură civilă, s-a arătat în doctrină că, pentru a fi vorba de o problemă de drept reală, trebuie ca norma de drept disputată să fie îndoielnică, imperfectă (lacunară) sau neclară, fiind susceptibilă să constituie izvorul unor interpretări divergente și, în consecință, al unei practici judiciare neunitare. ... 47. Jurisprudența consolidată în legătură cu această condiție de admisibilitate rămâne de actualitate și după intrarea în vigoare a Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 62/2024, dat fiind că în preambulul acestei ordonanțe s-a ținut seama de „faptul că măsurile legislative propuse pot influența pozitiv activitatea instanțelor judecătorești, în condițiile în care, încă dintr-o etapă incipientă, s-ar asigura clarificarea unor chestiuni dificile de drept“. Pe de altă parte, în măsura în care prin Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 62/2024 nu s-a derogat de la art. 519 și următoarele din Codul de procedură civilă, acestea rămân aplicabile, ca drept comun în materia sesizării pentru dezlegarea unei chestiuni de drept. ... 48. În acest context se constată că sesizarea de față vizează modul în care se interpretează și coroborează art. 19 raportat la art. 18 alin. (1) lit. b) și art. 45 din Legea nr. 223/2015 în cazul unui pensionar militar beneficiar al unei pensii de invaliditate, care ulterior pensionării obține acte doveditoare ale vechimii în muncă pentru perioade anterioare pensionării. ... 49. Completul de judecată al Curții de Apel Iași nu întâmpină însă o dificultate reală în decelarea sensului normelor aplicabile, punctul de vedere al acestuia fiind convingător motivat în sensul că, în materia asigurărilor sociale, legiuitorul obligă la realizarea concordanței dintre situația faptică și cea juridică prin reglementarea instituțiilor revizuirii și recalculării, astfel că dreptul de a opta pentru pensia anticipată parțială aparține și pensionarului de invaliditate care îndeplinește condițiile cumulative pentru obținerea acestui tip de pensie la data deschiderii dreptului de pensie, astfel încât el ar trebui să beneficieze de pensia anticipată parțială de la momentul la care a depus dovezile privind îndeplinirea condițiilor de vechime la data încetării raporturilor de serviciu. ... 50. Întrebarea adresată nu reflectă așadar dubiul cu privire la dreptul aplicabil în cauză, instanța de trimitere observând inclusiv faptul că Înalta Curte de Casație și Justiție - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept, prin Decizia nr. 25 din 27 martie 2023, s-a pronunțat în privința existenței dreptului de opțiune între pensia de invaliditate și pensia anticipată parțială în sistemul public de pensii, or, deși sistemele de pensii sunt distincte (în cadrul sistemului public dreptul de opțiune între cele două categorii de pensii nu este reglementat, dar nici interzis), argumentația instanței supreme (paragrafele 73 și 74 din considerentele deciziei) se impune a fortiori și în problema de drept din cauză cu atât mai mult cu cât art. 45 alin. (1) din Legea nr. 223/2015 reglementează expres acest drept de opțiune. ... 51. Deși instanța de trimitere constată că jurisprudența națională nu a tratat chestiunea de drept ce face obiectul sesizării, din conținutul întrebării transpare preocuparea sa pentru evitarea interpretării normei de drept de o manieră susceptibilă de a constitui izvor al practicii judiciare neunitare, sens în care aceasta menționează o jurisprudență care s-a preocupat parțial de chestiuni tangente problemei de față, cu referire la caracterul esențial al dreptului la opțiune reglementat de art. 45 alin. (1) din Legea nr. 223/2015. ... 52. Examenul jurisprudențial efectuat în contextul prezentei sesizări și nici opiniile teoretice ale instanțelor naționale nu confirmă însă rezerva manifestată de către instanța de trimitere în încheierea de sesizare, astfel că nu poate fi reținută justificarea unei intervenții din partea instanței supreme pentru lămurirea unei chestiuni de drept care nu prezintă în mod real un grad de dificultate ridicat. ... 53. Nici motivarea încheierii de sesizare și nici argumentele prezentate în cadrul punctelor de vedere transmise de curțile de apel nu conturează un risc sistemic de jurisprudență neunitară, împrejurare ce demonstrează, o dată în plus, lipsa caracterului dificil al chestiunii de drept în discuție și inutilitatea declanșării mecanismului de unificare a jurisprudenței consacrat prin dispozițiile Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 62/2024. ... 54. Așadar, în lipsa problemei de interpretare a textelor legale, de natură a constitui izvor al jurisprudenței divergente și care să justifice pronunțarea hotărârii prealabile, sesizarea urmărește doar o confirmare a soluției care se prefigurează în cauza cu care instanța de trimitere a fost învestită. ... 55. Luând în considerare inclusiv statuările menționate ale instanței supreme, apreciate ca putând constitui un punct de plecare în interpretarea textelor legii indicate în sesizare, este necesar a se reaminti că lămurirea modalității de interpretare și aplicare a normelor legale în cadrul mecanismului hotărârii prealabile are scopul de a facilita judecătorului eliminarea ambiguităților ori dificultăților unor texte de lege, rămânând atributul exclusiv al instanței de trimitere soluționarea cauzei cu judecata căreia a fost învestită, aplicând, în acest scop, metodele de interpretare a normelor juridice recunoscute în dreptul intern și, după caz, reperele jurisprudențiale obligatorii. ... 56. Reținând, în condițiile expuse, neconformitatea sesizării formulate în Dosarul nr. 1.420/89/2024 al Curții de Apel Iași - Secția conflicte de muncă și asigurări sociale, se impune respingerea ca inadmisibilă a acesteia. ... ...