Decizia ÎCCJ nr. 344/2025 (HP)Punctul X

X. Înalta curte de casație și justiție + Asupra admisibilității sesizării 38. Înalta Curte de Casație și Justiție a fost învestită cu o sesizare formulată în temeiul prevederilor Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 62/2024. ... 39. Conform art. 1 din actul normativ menționat, domeniul de aplicare a acestuia cuprinde procesele privind stabilirea și/sau plata drepturilor salariale ori de natură salarială ale personalului plătit din fonduri publice, inclusiv cele privind obligarea la emiterea actelor administrative sau privind anularea actelor administrative emise pentru acest personal sau/și cele privind raporturile de muncă și de serviciu ale acestui personal; de asemenea, ordonanța se aplică și în procesele privind stabilirea și/sau plata drepturilor la pensie, inclusiv cele rezultate din actualizarea/recalcularea/revizuirea drepturilor la pensie sau/și cele privind alte prestații de asigurări sociale ale personalului plătit din fonduri publice. ... 40. Art. 2 alin. (1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 62/2024 instituie o procedură specială privind sesizarea Înaltei Curți de Casație și Justiție în vederea pronunțării unei hotărâri prealabile pentru dezlegarea unor chestiuni de drept, după cum urmează: „Dacă în cursul judecății proceselor prevăzute la art. 1, completul de judecată învestit cu soluționarea cauzei în primă instanță sau în calea de atac, verificând și constatând că asupra unei chestiuni de drept, de a cărei lămurire depinde soluționarea pe fond a cauzei respective, Înalta Curte de Casație și Justiție nu a statuat și aceasta nici nu face obiectul unui recurs în interesul legii în curs de soluționare, va solicita Înaltei Curți de Casație și Justiție să pronunțe o hotărâre prin care să se dea rezolvare de principiu chestiunii de drept cu care a fost sesizată“. ... 41. Având caracterul unor norme speciale, dispozițiile citate mai sus se aplică cu prioritate în raport cu normele de drept comun prin care este reglementată sesizarea prealabilă în vederea dezlegării unor chestiuni de drept, cuprinse în art. 519-521 din Codul de procedură civilă, urmând a se completa însă cu acestea, în mod corespunzător, așa cum prevede expres art. 4 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 62/2024, potrivit căruia „Dispozițiile prezentei ordonanțe de urgență se completează cu cele ale Legii nr. 134/2010 privind Codul de procedură civilă, (…) precum și cu celelalte reglementări aplicabile în materie“. ... 42. După cum s-a menționat în preambulul ordonanței, la elaborarea acestui act normativ s-a ținut seama de „configurația actuală a mecanismului hotărârii prealabile pentru dezlegarea unor chestiuni de drept și de efectul obligativității hotărârii pe care o pronunță Înalta Curte de Casație și Justiție, în deplin acord cu îndatorirea sa constituțională de asigurare a aplicării și interpretării unitare a legii de către toate instanțele judecătorești din România“. De asemenea, s-a apreciat că aplicarea acestor noi norme legale cu caracter special poate influența pozitiv activitatea instanțelor judecătorești, „în condițiile în care, încă dintr-o etapă incipientă, s-ar asigura clarificarea unor chestiuni dificile de drept“. ... 43. Așadar, în contextul normativ expus, admisibilitatea sesizării prealabile întemeiate pe dispozițiile Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 62/2024 presupune îndeplinirea cumulativă a următoarelor condiții: (i) sesizarea să fie formulată într-o cauză aflată în curs de judecată, în primă instanță sau în calea de atac; ... (ii) obiectul procesului să se încadreze în categoriile prevăzute limitativ la art. 1 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 62/2024; ... (iii) sesizarea să vizeze o chestiune de drept susceptibilă să dea naștere unor interpretări diferite, pentru care să fie necesară o rezolvare de principiu, și de a cărei lămurire să depindă soluționarea pe fond a cauzei; ... (iv) chestiunea de drept invocată să nu fi făcut obiectul unei statuări anterioare a Înaltei Curți de Casație și Justiție și nici obiectul unui recurs în interesul legii în curs de soluționare. ... ... 44. Verificând condițiile de admisibilitate astfel prezentate, se apreciază că acestea nu sunt în totalitate îndeplinite. ... 45. Sesizarea a fost formulată în cadrul unei cauze aflate în curs de judecată, în primă instanță, pe rolul Tribunalului Cluj - Secția mixtă de contencios administrativ și fiscal, de conflicte de muncă și asigurări sociale și are ca obiect recuperarea unor sume primite de pârât, cadru militar în activitate, cu titlu de compensație lunară pentru plata ratei aferente achiziționării unei locuințe, în temeiul art. 20^1 alin. 2^1 din Legea nr. 80/1995, astfel că litigiul privește drepturi de natură salarială ale personalului plătit din fonduri publice, în sensul art. 1 alin. (1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 62/2024. ... 46. Referitor la condiția existenței unei chestiuni de drept care poate face obiectul sesizării în vederea pronunțării unei hotărâri prealabile, se va ține seama de principiile prezentate de legiuitorul delegat în preambulul Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 62/2024 și de necesitatea completării, conform art. 4 din ordonanța de urgență, a dispozițiilor speciale ale acesteia cu prevederile dreptului comun, cuprinse în Codul de procedură civilă, astfel cum au fost interpretate în jurisprudența Înaltei Curți de Casație și Justiție - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept, jurisprudență care a dezvoltat noțiunea autonomă a „chestiunii de drept“, susceptibilă de interpretare pe calea mecanismului hotărârii prealabile. ... 47. În acest sens legea impune o dublă condiționare: pe de o parte, să existe o chestiune de drept reală, veritabilă, care antrenează necesitatea intervenției instanței supreme în scopul clarificării unei norme de drept neclare, susceptibile de interpretări diferite, iar, pe de altă parte, să fie stabilită dependența între dezlegarea chestiunii de drept identificate și soluționarea pe fond a cauzei. ... 48. Or, verificând conținutul chestiunii de drept ce formează obiectul învestirii Înaltei Curți de Casație și Justiție, în raport cu scopul vizat prin declanșarea mecanismului sesizării prealabile și cu prevederile legale care conturează premisele normative ale raportului juridic litigios, se constată că niciuna dintre aceste două cerințe nu este îndeplinită în cauza de față. ... 49. Cu referire la primul aspect se reține că, prin sesizarea de față, se urmărește a se clarifica dacă schimbarea din funcție la cererea cadrelor militare în activitate, „spre deosebire de mutarea la cerere“, este de natură a împiedica acordarea compensației pentru chirie în temeiul art. 20^1 din Legea nr. 80/1995. ... 50. Din modul în care instanța de trimitere a formulat întrebarea ar rezulta că dubiul de interpretare ar privi existența unei distincții - sub aspectul dreptului la compensarea chiriei - între cadrele militare mutate la cerere și cadrele militare schimbate din funcție la cerere. ... 51. Or, această premisă a sesizării nu are corespondent în realitatea normativă, pentru că art. 20^1, introdus în corpul Legii nr. 80/1995 prin pct. 1 al art. I din Legea nr. 516/2003, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 861 din 4 decembrie 2003, a avut în vedere, în toate formele lui succesive, situația cadrelor militare mutate în interesul serviciului, iar nu a celor mutate la cerere (din inițiativa persoanei în cauză). ... 52. Mai precis, în art. 20^1 alin. 1 și 2 din Legea nr. 80/1995, la care face trimitere și alin. 2^1 al aceluiași articol, se prevede clar că au dreptul la compensarea chiriei, în condițiile legii, cadrele militare în activitate numite în prima funcție/mutate în interesul serviciului, detașate și/sau împuternicite într-o altă garnizoană, cu condiția ca nici militarii, nici soțiile sau soții acestora să nu dețină locuință proprietate personală în raza garnizoanei respective. ... 53. Aceasta este și opinia unanimă a instanțelor naționale indicate la pct. 33 din decizia de față, care au răspuns solicitării instanței supreme și au comunicat puncte de vedere în sensul interpretării limitative a dispozițiilor art. 20^1 din Legea nr. 80/1995 și art. 2 din Hotărârea Guvernului nr. 1.867/2005, în temeiul cărora dreptul la compensarea chiriei revine numai categoriilor de cadre militare enumerate expres în cuprinsul lor, aspect de natură să contureze concluzia inexistenței unui potențial de ivire a unei jurisprudențe neunitare în aplicarea normelor de drept a căror lămurire se solicită. ... 54. De altfel, nici completul de judecată care a formulat sesizarea nu pare a fi avut în mod real îndoieli cu privire la sensul prevederilor legale în discuție, punctul de vedere exprimat în încheiere fiind acela că enumerarea categoriilor de cadre militare care au dreptul la compensarea chiriei - cadrele militare în activitate, numite în prima funcție/mutate în interesul serviciului, detașate și/sau împuternicite într-o altă garnizoană decât cea în care au domiciliul - este una limitativă și nu poate fi extinsă la alte noțiuni. ... 55. De asemenea, este de notat că normele primare ce reglementează dreptul la compensarea chiriei, cuprinse în Legea nr. 80/1995, și dispozițiile corespunzătoare din legislația secundară și terțiară în prezent în vigoare nu se referă în mod expres la schimbarea în funcție și nu conțin texte care să permită interpretarea că schimbarea în funcție la cerere și mutarea la cerere ar atrage consecințe diferite în ceea ce privește dreptul la compensarea chiriei. Pentru acordarea acestui drept, exceptând ipoteza numirii în prima funcție, esențial este ca modificarea raportului de serviciu să se producă în interesul serviciului și să antreneze desfășurarea activității într-o altă garnizoană decât cea în care militarul are domiciliul și deține (el însuși sau soțul/soția) o locuință proprietate personală. ... 56. Prin urmare, nu se are de-a face cu norme îndoielnice, neclare, lacunare, susceptibile de interpretări divergente sub aspectul menționat de instanța de trimitere. ... 57. Referitor la condiția ca de lămurirea chestiunii de drept să depindă soluționarea pe fond a cauzei, în jurisprudența constantă a Completului pentru dezlegarea unor chestiuni de drept s-a statuat că această cerință nu este îndeplinită atunci când procedura hotărârii prealabile a fost declanșată pentru a se răspunde unei probleme de drept ipotetice, chiar dacă ar avea legătură cu materia litigioasă, ori atunci când starea de fapt proprie cauzei nu se încadrează în ipoteza normei legale a cărei interpretare se solicită (de exemplu, Decizia nr. 42 din 16 septembrie 2024, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1036 din 16 octombrie 2024). ... 58. În acest context, instanța de trimitere nu a stabilit cu claritate situația de fapt, pentru a se putea verifica dacă întrebarea formulată are în mod real legătură cu soluționarea cauzei, reținând doar că pârâtul este cadru militar numit în prima funcție în anul 2007, la Detașamentul de Pompieri H, are domiciliul în localitatea H, în anul 2016 a fost schimbat în funcție la cerere, în cadrul Detașamentului de Pompieri H, de la Garda de intervenție H la Garda de intervenție A, iar la 5.07.2021 a formulat o cerere pentru acordarea compensației lunare pentru chirie pentru plata ratei aferente unui contract de credit prin care și-a achiziționat un imobil în orașul H, solicitarea sa fiind analizată și aprobată de către reclamant. ... 59. Or, din procesul-verbal de cercetare administrativă anexat cererii de chemare în judecată reiese că, după numirea în prima funcție la Detașamentul de Pompieri H (localitatea în care se află locuința achiziționată), raportul de serviciu al cadrului militar a suferit unele modificări, după cum urmează: 1.04.2008, mutare în interesul serviciului în cadrul aceleiași unități, de la Garda de intervenție H la Garda de intervenție A; 15.06.2011-1.07.2011, a fost pus la dispoziție și, în urma reorganizării I.S.U. (...), a revenit la Garda de intervenție H; 1.02.2016, schimbare în funcție la cerere în cadrul Detașamentului de Pompieri H, de la Garda de intervenție H la Garda de intervenție A; 6.01.2017, schimbare în funcție în interesul serviciului în cadrul Detașamentului de Pompieri H, Garda de intervenție A; 12.03.2023, mutare în interesul serviciului în cadrul aceleiași unități și aceleiași gărzi de intervenție. ... 60. Referitor la îndeplinirea condiției existenței unei legături de dependență între problema de drept sesizată și soluționarea pe fond a cauzei, completul care a formulat sesizarea s-a limitat la a menționa că litigiul are ca obiect obligarea pârâtului la restituirea unor sume de bani acordate anterior cu titlu de compensație lunară pentru plata ratei unui imobil și că soluția asupra fondului depinde de interpretarea art. 20^1 din Legea nr. 80/1995, de vreme ce reclamantul a susținut că de la momentul schimbării în funcție la cerere (2016) a încetat dreptul pârâtului de a beneficia de compensația lunară, în timp ce pârâtul a arătat că schimbarea funcției la cerere nu poate fi asimilată cu mutarea la cerere, fiind o noțiune distinctă. ... 61. Din expunerea rezumativă a procesului se reține însă că apărarea vizând distincția dintre schimbarea din funcție la cerere și mutarea la cerere a constituit doar o linie de argumentație secundară în apărarea pârâtului, acesta susținând în întâmpinare, în primul rând, faptul că schimbarea din funcție la cerere din 2016 nu a determinat, în cariera sa, modificarea locului desfășurării activității într-o altă localitate, astfel încât să atragă pierderea dreptului de a beneficia de compensația lunară a chiriei pentru plata ratei aferente achiziționării locuinței. În acest sens pârâtul a precizat că atât anterior, în perioada 1.04.2008-15.06.2011, cât și ulterior, în perioada 6.01.2017-12.05.2023, a fost mutat în interesul serviciului tot la Garda de intervenție A din cadrul Detașamentului de Pompieri H, desfășurarea activității la Garda de intervenție A nefiind o opțiune personală care să determine o situație nouă în privința locului desfășurării activității. ... 62. Or, nu reiese, din conținutul încheierii de sesizare, că instanța a analizat și a stabilit în ce ipoteză concretă se afla cadrul militar la momentul formulării cererii de compensare a ratelor pentru locuință, în contextul în care modificările raportului de serviciu (mutări sau schimbări în funcție) au avut loc între două structuri componente ale aceluiași detașament de pompieri la care s-a făcut numirea în prima funcție, detașamentul având sediul în localitatea în care, pe parcursul carierei, cadrul militar și-a achiziționat locuința. ... 63. În lipsa acestor elemente, a căror clarificare intră în atribuțiile instanței de trimitere, nu se poate conchide că de soluționarea problemei de drept indicate în sesizare ar depinde soluționarea pe fond a cauzei. ... 64. În concluzie, reținând că nu sunt îndeplinite cumulativ condițiile de admisibilitate reglementate de art. 2 alin. (1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 62/2024 și de art. 519 și 520 din Codul de procedură civilă, cu referire la neîndeplinirea condiției referitoare la existența unei chestiuni de drept de a cărei lămurire să depindă soluționarea pe fond a cauzei, se impune respingerea prezentei sesizări, ca fiind inadmisibilă. ... ...