Decizia ÎCCJ nr. 247/2025 (HP)Punctul XI

XI. Înalta Curte de Casație și Justiție 39. Sesizarea adresată Înaltei Curți de Casație și Justiție a fost întemeiată pe dispozițiile Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 62/2024, iar conform art. 1 din actul normativ menționat, domeniul de aplicare cuprinde procesele privind stabilirea și/sau plata drepturilor salariale ori de natură salarială ale personalului plătit din fonduri publice, inclusiv cele privind obligarea la emiterea actelor administrative sau privind anularea actelor administrative emise pentru acest personal sau/și cele privind raporturile de muncă și de serviciu ale acestui personal; de asemenea, ordonanța se aplică și în procesele privind stabilirea și/sau plata drepturilor la pensie, inclusiv cele rezultate din actualizarea/recalcularea/revizuirea drepturilor la pensie sau/și cele privind alte prestații de asigurări sociale ale personalului plătit din fonduri publice. ... 40. Articolul 2 alin. (1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 62/2024 instituie o procedură specială privind sesizarea Înaltei Curți de Casație și Justiție în vederea pronunțării unei hotărâri prealabile pentru dezlegarea unor chestiuni de drept, după cum urmează: „Dacă în cursul judecății proceselor prevăzute la art. 1, completul de judecată învestit cu soluționarea cauzei în primă instanță sau în calea de atac, verificând și constatând că asupra unei chestiuni de drept, de a cărei lămurire depinde soluționarea pe fond a cauzei respective, Înalta Curte de Casație și Justiție nu a statuat și aceasta nici nu face obiectul unui recurs în interesul legii în curs de soluționare, va solicita Înaltei Curți de Casație și Justiție să pronunțe o hotărâre prin care să se dea rezolvare de principiu chestiunii de drept cu care a fost sesizată.“ ... 41. În contextul normativ evocat mai sus, admisibilitatea sesizării prealabile întemeiate pe dispozițiile Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 62/2024 presupune îndeplinirea cumulativă a următoarelor condiții: (i) sesizarea să fie formulată într-o cauză aflată în curs de judecată, în primă instanță sau în calea de atac; ... (ii) obiectul procesului să se încadreze în categoriile prevăzute limitativ la art. 1 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 62/2024; ... (iii) sesizarea să vizeze o chestiune de drept de a cărei lămurire să depindă soluționarea pe fond a cauzei; ... (iv) chestiunea de drept invocată să nu fi făcut obiectul unei statuări anterioare a Înaltei Curți de Casație și Justiție și nici obiectul unui recurs în interesul legii în curs de soluționare. ... ... 42. Dispozițiile citate anterior au caracterul unor norme speciale în raport cu normele de drept comun prin care este reglementată sesizarea prealabilă în vederea dezlegării unor chestiuni de drept, cuprinse în art. 519 - 521 din Codul de procedură civilă, urmând a se completa însă cu acestea, în mod corespunzător, așa cum prevede expres art. 4 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 62/2024. ... 43. Verificând condițiile de admisibilitate astfel prezentate, se constată că în cauza de față acestea nu sunt îndeplinite în mod cumulativ, după cum se va dezvolta în cele ce urmează. ... 44. Referitor la primele două condiții legale se reține că acestea sunt îndeplinite, întrucât cauza în care s-a formulat sesizarea se află în curs de soluționare pe rolul Curții de Apel Suceava - Secția de contencios administrativ și fiscal, instanță care judecă în apel, iar litigiul se circumscrie domeniului specific de reglementare prevăzut de art. 1 alin. (1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 62/2024, fiind în discuție acordarea pentru funcționarii publici care își desfășoară activitatea în cadrul Direcției Sanitare Veterinare și pentru Siguranța Alimentelor Suceava a sporului de 30% pentru condiții deosebite de muncă. ... 45. În concret, în cauză, instanța de trimitere a reținut că sporul în discuție se acordă de la momentul la care salariile reclamanților ajung la nivelul maxim precizat în grila din anexele la Legea-cadru nr. 153/2017 pentru anul 2022, în acord cu cele statuate prin Decizia nr. 27 din 26 octombrie 2020, pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție, în soluționarea unui recurs în interesul legii, însă a indicat ca problemă de drept, față de poziția diferită a părților, modalitatea de calcul al salariului de bază în vederea acordării acestui spor, respectiv dacă este inclusă majorarea de 12,5% pentru complexitatea muncii, prevăzută de anexa nr. VIII cap. II lit. A secțiunea II pct. 6 subpct. 6.2 lit. b) pct. 5 din Legea-cadru nr. 153/2017. ... 46. Însă, în ceea ce privește condiția existenței unei chestiuni de drept de a cărei lămurire să depindă soluționarea pe fond a cauzei, în jurisprudența Completului pentru dezlegarea unor chestiuni de drept s-a statuat că sesizarea trebuie să aibă ca obiect o problemă de interpretare juridică ce necesită cu pregnanță a fi lămurită, care să prezinte o dificultate suficient de mare, în măsură să reclame intervenția instanței supreme în scopul rezolvării de principiu a chestiunii de drept și al înlăturării oricărei incertitudini care ar putea plana asupra securității raporturilor juridice deduse judecății. ... 47. Astfel, în Decizia nr. 72 din 16 octombrie 2017 a Înaltei Curți de Casație și Justiție - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 901 din 16 noiembrie 2017, cu privire la cerința chestiunii de drept s-a arătat că, „în înțelesul legii, chestiunea de drept a cărei lămurire se solicită trebuie să fie specifică, urmărind interpretarea punctuală a unui text legal, fără a-i epuiza înțelesurile sau aplicațiile; întrebarea instanței trebuie să fie una calificată, iar nu generică și pur ipotetică. În același timp, problema de drept trebuie să fie reală, iar nu aparentă, să privească interpretarea diferită sau contradictorie a unui text de lege, a unei reguli cutumiare neclare, incomplete sau, după caz, incerte ori incidența unor principii generale ale dreptului, al căror conținut sau a căror sferă de acțiune sunt discutabile“ (paragrafele 51 și 52) ... 48. În egală măsură, astfel cum s-a arătat anterior, prevederile art. 2 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 62/2024 impun drept condiție de admisibilitate a sesizării în vederea pronunțării unei hotărâri prealabile existența unei chestiuni de drept, iar noțiunea de „chestiune de drept“ are, în acest context, înțelesul dat de art. 519 din Codul de procedură civilă, deoarece termenii folosiți de legiuitor sunt aceiași, iar art. 4 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 62/2024 prevede că „Dispozițiile prezentei ordonanțe de urgență se completează cu cele ale Legii nr. 134/2010 privind Codul de procedură civilă, republicată, cu modificările și completările ulterioare, precum și cu celelalte reglementări aplicabile în materie“. ... 49. În acest sens, jurisprudența Completului pentru dezlegarea unor chestiuni de drept, în cauzele în care s-au formulat sesizări potrivit Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 62/2024, a subliniat necesitatea analizării condiției ca sesizarea să privească o chestiune veritabilă de drept, invalidând opinia că sesizarea devine obligatorie odată îndeplinite celelalte cerințe de admisibilitate (Decizia nr. 54 din 21 octombrie 2024, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1198 din 29 noiembrie 2024; Decizia nr. 86 din 18 noiembrie 2024, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 12 din 10 ianuarie 2025; Decizia nr. 77 din 18 noiembrie 2024, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 31 din 15 ianuarie 2025). ... 50. Aceleași decizii subliniază cu claritate necesitatea ca instanța de trimitere, cu ocazia îndeplinirii obligației de motivare a încheierii de sesizare, să procedeze la argumentarea caracterului dificil al chestiunii de drept, prin prezentarea motivelor pentru care norma legală a cărei interpretare se cere este neclară sau susceptibilă de interpretări diferite. ... 51. În acest context se observă că, deși apreciază că se impune sesizarea instanței supreme în scopul dezlegării unei chestiuni de drept, instanța de trimitere nu prezintă argumente referitoare la existența în speță a unei atari chestiuni, din încheierea de sesizare lipsind vreo referire la dificultatea interpretării dispozițiilor cuprinse în anexa nr. VIII la Legea-cadru nr. 153/2017, care la cap. II lit. A secțiunea II pct. 6 subpct. 6.2 lit. b) pct. 5 se referă la majorarea salariului de bază cu 12,5% pentru personalul din cadrul administrației publice sanitare veterinare și pentru siguranța alimentelor care își desfășoară activitatea în structurile de inspecție și control sau care, prin atribuțiile specifice, contribuie în actul oficial de control, respectiv de inspector al A.N.S.V.S.A. ... 52. De asemenea, expunând propriul punct de vedere asupra chestiunii ce face obiectul sesizării, instanța de trimitere nu a identificat în cauză o normă aplicabilă neclară, lacunară sau susceptibilă de interpretări diferite, astfel că nu sunt întrunite circumstanțele necesare pentru a considera că întrebarea formulată se referă la o veritabilă chestiune de drept. ... 53. De altfel, dincolo de caracterul deficitar al modului de redactare a încheierii de sesizare, se observă și că îi este facil titularului sesizării să identifice corect raționamentul juridic de urmat în interpretarea dispozițiilor legale indicate, având în vedere dezlegările anterioare ale instanței supreme cu privire la norme similare prin care sunt prevăzute majorări ale salariului de bază, atât în ceea ce privește natura acestora, cât și determinarea momentului de la care sunt aplicabile, în raport cu aplicarea etapizată a legii-cadru de salarizare. ... 54. Sporul pentru condiții de muncă vătămătoare/ periculoase, prevăzut de anexa nr. VIII cap. II lit. A secțiunea II pct. 6 subpct. 6.2 lit. a) din Legea-cadru nr. 153/2017, se acordă, astfel cum s-a statuat prin Decizia nr. 27 din 26 octombrie 2020 a Înaltei Curți de Casație și Justiție - Completul pentru soluționarea recursului în interesul legii, în interpretarea acestor dispoziții, în corelare cu prevederile art. 38 alin. (3) , (4) și (6) din același act normativ, „de la data la care salariile de bază, soldele de funcție/salariile de funcție, indemnizațiile de încadrare devin egale sau mai mari decât cele stabilite potrivit legii pentru anul 2022“, în considerentele acestei decizii reținându-se faptul că „81. (...) se acordă doar personalului care beneficiază de un salariu calculat potrivit dispozițiilor acestei legi, neavând o autonomie proprie care să îi permită o aplicare directă și nemijlocită în baza art. 23, fără o coroborare a acestui text de lege cu cel al art. 38“. ... 55. Salariile de bază „stabilite potrivit legii pentru anul 2022“ sunt cele stabilite în anexele nr. I-IX, potrivit art. 7 lit. a) din Legea-cadru nr. 153/2017, care definește distinct salariul de bază, și anume „suma de bani la care are dreptul lunar personalul plătit din fonduri publice, corespunzător funcției, gradului/treptei profesionale, gradației, vechimii în specialitate, astfel cum este stabilită în anexele nr. I-IX“. ... 56. În ceea ce privește natura majorării salariului de bază cu 12,5% în discuție (prevăzută pentru personalul indicat de dispozițiile legale a căror interpretare se solicită) se reține faptul că, referitor la majorarea salariului de bază, stabilită pentru alte categorii de personal prin norme similare celor care formează obiectul prezentei sesizări, și anume art. 8 din anexa nr. I capitolul I lit. B din Legea-cadru nr. 153/2017, care prevăd o majorare de 10% a salariului de bază, prin Decizia nr. 7 din 8 februarie 2021, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 239 din 9 martie 2021, Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept a stabilit că intră sub incidența prevederilor art. 38 alin. (4^1) din legea-cadru, dispoziții care vizau, începând cu 1 ianuarie 2019, acordarea unor tranșe de 1/4 din diferența dintre salariul de bază prevăzut de lege pentru anul 2022 și cel din luna decembrie 2018. S-a avut în vedere faptul că „134. (...) majorarea evocată de lege vizează în mod direct salariul de bază, atrăgând creșterea acestuia, astfel că ea nu reprezintă un element salarial distinct de salariul de bază, asimilabil sporurilor, indemnizațiilor, primelor ș.a. la care se referă, diferențiindu-le de salariul de bază, art. 7 lit. e) din Legea-cadru nr. 153/2017“. ... 57. În interpretarea acelorași dispoziții, prin Decizia nr. 24 din 15 noiembrie 2021 a Înaltei Curți de Casație și Justiție - Completul pentru soluționarea recursului în interesul legii, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 75 din 26 ianuarie 2022, s-a stabilit că personalul didactic beneficiază de majorare „începând cu data la care salariul de bază este stabilit conform anexelor acestei legi, respectiv data de la care salariul de bază devine egal sau mai mare decât cel stabilit potrivit legii pentru anul 2022“, iar „până la acel moment, începând cu data de 1 ianuarie 2019, aceste drepturi vor fi luate în considerare în conformitate cu dispozițiile art. 38 alin. (4^1) din Legea-cadru nr. 153/2017, prin aplicarea acestora la salariul de bază prevăzut de lege pentru anul 2022, din care se scade salariul de bază aferent lunii decembrie 2018 pentru determinarea tranșelor de majorare“. ... 58. De asemenea, în ceea ce privește modalitatea concretă de acordare a majorării pentru perioada de aplicare etapizată a legii-cadru sunt aplicabile și cele statuate prin Decizia nr. 82 din 26 noiembrie 2018 a Înaltei Curți de Casație și Justiție - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept, care, în interpretarea dispozițiilor notei 2 lit. c) pct. II lit. A cap. I din anexa nr. VIII la Legea-cadru nr. 153/2017, care prevăd o majorare a salariului de bază de 15%, a stabilit că aceasta nu se acordă pentru perioada 1 iulie 2017-31 decembrie 2017 și pentru anul 2018, pentru perioada 2019-2022 această majorare se acordă în condițiile stabilite la art. 38 alin. (4) din Legea-cadru nr. 153/2017, iar, prin excepție, „această majorare se acordă începând cu ianuarie 2018 sau cu data de la care salariile de bază, soldele de funcție/salariile de funcție, indemnizațiile de încadrare devin mai mari decât cele stabilite potrivit legii pentru anul 2022“. ... 59. Dezlegările date chestiunilor de drept menționate, în cadrul mecanismelor de unificare a practicii judiciare, oferă repere de interpretare care pot fi valorificate, mutatis mutandis, având în vedere că, din perspectiva aspectelor care interesează în cauză, privind data la care salariile de bază, soldele de funcție/salariile de funcție, indemnizațiile de încadrare devin egale sau mai mari decât cele stabilite potrivit legii pentru anul 2022, s-a statuat asupra faptului că majorări prevăzute prin norme similare celor din prezenta sesizare se acordă începând cu data de la care salariile de bază, soldele de funcție/salariile de funcție, indemnizațiile de încadrare devin mai mari decât cele stabilite potrivit legii pentru anul 2022, conform anexelor acestei legi. ... 60. Or, acest aspect implică stabilirea cu prioritate a faptului că salariile sunt cele determinate potrivit legii pentru anul 2022, în anexele la lege, chiar majorarea în discuție, care vizează în mod direct salariul de bază și conduce la creșterea acestuia, fiind acordată, de asemenea, ulterior îndeplinirii acestei condiții. ... 61. Circumstanțele expuse în cele ce precedă relevă că instanța de trimitere dispune de elementele necesare pentru a determina înțelesul juridic al normei la care se referă încheierea de sesizare și că, în absența oricărei dificultăți de interpretare ori a unor norme aflate în conflict, nu se poate identifica o chestiune de drept care să necesite declanșarea mecanismului de unificare de față, ceea ce atrage inadmisibilitatea sesizării. ... ...