Decizia ÎCCJ nr. 174/2025 (HP)Punctul XI

XI. Înalta Curte de Casație și Justiție 39. Cele două sesizări conexate adresate Înaltei Curți de Casație și Justiție au fost întemeiate pe dispozițiile Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 62/2024, iar conform art. 1 din acest act normativ, domeniul lui de aplicare cuprinde procesele privind stabilirea și/sau plata drepturilor salariale ori de natură salarială ale personalului plătit din fonduri publice, inclusiv cele privind obligarea la emiterea actelor administrative sau privind anularea actelor administrative emise pentru acest personal sau/și cele privind raporturile de muncă și de serviciu ale acestui personal; de asemenea, ordonanța de urgență se aplică și în procesele privind stabilirea și/sau plata drepturilor la pensie, inclusiv cele rezultate din actualizarea/recalcularea/revizuirea drepturilor la pensie sau/și cele privind alte prestații de asigurări sociale ale personalului plătit din fonduri publice. ... 40. Articolul 2 alin. (1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 62/2024 instituie o procedură specială privind sesizarea Înaltei Curți de Casație și Justiție în vederea pronunțării unei hotărâri prealabile pentru dezlegarea unor chestiuni de drept, după cum urmează: „Dacă în cursul judecății proceselor prevăzute la art. 1, completul de judecată învestit cu soluționarea cauzei în primă instanță sau în calea de atac, verificând și constatând că asupra unei chestiuni de drept, de a cărei lămurire depinde soluționarea pe fond a cauzei respective, Înalta Curte de Casație și Justiție nu a statuat și aceasta nici nu face obiectul unui recurs în interesul legii în curs de soluționare, va solicita Înaltei Curți de Casație și Justiție să pronunțe o hotărâre prin care să se dea rezolvare de principiu chestiunii de drept cu care a fost sesizată.“ ... 41. În contextul normativ evocat mai sus, admisibilitatea sesizării prealabile întemeiate pe dispozițiile Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 62/2024 presupune îndeplinirea cumulativă a următoarelor condiții: (i) sesizarea să fie formulată într-o cauză aflată în curs de judecată, în primă instanță sau în calea de atac; ... (ii) obiectul procesului să se încadreze în categoriile prevăzute limitativ la art. 1 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 62/2024; ... (iii) sesizarea să vizeze o chestiune de drept de a cărei lămurire să depindă soluționarea pe fond a cauzei; ... (iv) chestiunea de drept invocată să nu fi făcut obiectul unei statuări anterioare a Înaltei Curți de Casație și Justiție și nici obiectul unui recurs în interesul legii în curs de soluționare. ... ... 42. Dispozițiile citate anterior au caracterul unor norme speciale în raport cu normele de drept comun prin care este reglementată sesizarea prealabilă în vederea dezlegării unor chestiuni de drept, cuprinse în art. 519-521 din Codul de procedură civilă, urmând a se completa însă cu acestea, în mod corespunzător, așa cum prevede expres art. 4 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 62/2024, potrivit căruia „Dispozițiile prezentei ordonanțe de urgență se completează cu cele ale Legii nr. 134/2010 privind Codul de procedură civilă, republicată, cu modificările și completările ulterioare, precum și cu celelalte reglementări aplicabile în materie“. ... 43. Verificând condițiile de admisibilitate astfel prezentate, se constată că în cauza de față acestea nu sunt îndeplinite în mod cumulativ, după cum se va dezvolta în cele ce urmează. ... 44. În sesizarea inițială, înregistrată cu nr. 2.675/1/2024, instanța de trimitere solicită să se stabilească dacă indemnizația de hrană acordată funcționarilor publici este supusă atât limitărilor prevăzute de art. 25 din Legea-cadru nr. 153/2017, cât și de art. 11 alin. (4) din același act normativ, doar uneia dintre ele sau niciunei limitări. ... 45. În încheierea de sesizare nu se regăsește nicio minimă analiză a existenței reale a unei chestiuni de drept susceptibile de interpretări diferite, completul de judecată care a pronunțat încheierea considerând că, de vreme ce intenția legiuitorului a fost ca instanța supremă să asigure o interpretare unitară a dispozițiilor legale în materiile ce intră în obiectul de reglementare al Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 62/2024, obligația de sesizare este stabilită printr-o normă imperativă, astfel că instanța învestită cu judecarea procesului nu este în măsură să analizeze dacă problema de drept este una veritabilă. ... 46. Aceeași concluzie se degajă și din încheierea prin care s-a formulat sesizarea conexată, nr. 590/1/2025, încheiere în care completul de judecată din cadrul Tribunalului Prahova - Secția I civilă a reținut că, odată verificată îndeplinirea condițiilor expres prevăzute în art. 2 alin. (1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 62/2024, sesizarea Înaltei Curți de Casație și Justiție este obligatorie, astfel că a solicitat instanței supreme să stabilească dacă plata indemnizației de hrană datorate personalului auxiliar de specialitate din cadrul instanțelor, indemnizație prevăzută de art. 18 alin. (1) din Legea-cadru nr. 153/2017, așa cum era în vigoare la data de 24 aprilie 2023, se realizează cu aplicarea dispozițiilor art. 25 alin. (1) din aceeași lege-cadru. ... 47. Or, după cum s-a menționat în preambulul ordonanței de urgență, la elaborarea acestui act normativ s-a ținut seama de „configurația actuală a mecanismului hotărârii prealabile pentru dezlegarea unor chestiuni de drept și de efectul obligativității hotărârii pe care o pronunță Înalta Curte de Casație și Justiție, în deplin acord cu îndatorirea sa constituțională de asigurare a aplicării și interpretării unitare a legii de către toate instanțele judecătorești din România“. De asemenea, s-a apreciat că aplicarea acestor noi norme legale cu caracter special poate influența pozitiv activitatea instanțelor judecătorești, „în condițiile în care, încă dintr-o etapă incipientă, s-ar asigura clarificarea unor chestiuni dificile de drept“. ... 48. Așadar, cu toate că în cuprinsul Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 62/2024 nu se definește noțiunea de „chestiune de drept“, lămurirea sensului acesteia se va face ținând seama de principiile prezentate de legiuitorul delegat în preambulul ordonanței de urgență și de necesitatea completării dispozițiilor speciale ale acesteia cu prevederile dreptului comun, cuprinse în Codul de procedură civilă, și cu jurisprudența Înaltei Curți de Casație și Justiție - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept, care a dezvoltat noțiunea autonomă a „chestiunii de drept“ susceptibile de interpretare pe calea mecanismului hotărârii prealabile. ... 49. Prin urmare, contrar celor afirmate de instanțele de trimitere, și în domeniul de aplicare al Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 62/2024 sesizarea prealabilă trebuie să aibă ca obiect o chestiune de drept reală, dificilă, susceptibilă să dea naștere unor interpretări diferite, pentru care să fie necesară o rezolvare de principiu în vederea asigurării unei practici judiciare unitare. ... 50. În ceea ce privește întrebarea comună celor două sesizări conexate, și anume aceea a incidenței dispozițiilor art. 25 alin. (1) din Legea-cadru nr. 153/2017, nu se poate reține îndeplinirea condiției unei chestiuni de drept susceptibile să dea naștere unor interpretări diferite, pentru care să fie necesară antrenarea mecanismului sesizării Înaltei Curți de Casație și Justiție în vederea pronunțării unei hotărâri prealabile. ... 51. Dimpotrivă, sensul clar al normei vizate rezultă din simpla lectură a prevederilor art. 25 alin. (1) din Legea-cadru nr. 153/2017, care include în mod expres indemnizația de hrană în enumerarea sporurilor, compensațiilor, adaosurilor, primelor, premiilor indemnizațiilor și a altor drepturi supuse limitării: „(1) Suma sporurilor, compensațiilor, adaosurilor, primelor, premiilor și indemnizațiilor, inclusiv cele pentru hrană și vacanță, acordate cumulat pe total buget pentru fiecare ordonator de credite nu poate depăși 30% din suma salariilor de bază, a soldelor de funcție/salariilor de funcție, soldelor de grad/salariilor gradului profesional deținut, gradațiilor și a soldelor de comandă/salariilor de comandă, a indemnizațiilor de încadrare și a indemnizațiilor lunare, după caz.“ ... 52. Acest text normativ este inclus în partea generală a Legii-cadru nr. 153/2017, iar sensul clar și neechivoc al normei nu conține distincții în funcție de familia ocupațională din care face parte personalul salarizat din fonduri publice, excepțiile fiind expres prevăzute prin dispoziții derogatorii, cum ar fi cele cuprinse în alineatele (2) -(5) ale articolului în discuție, care nu sunt însă aplicabile în cazul reclamanților din procesele în care au fost pronunțate încheierile de sesizare. ... 53. De altfel, instanțele de trimitere nu par a fi avut vreo nelămurire reală cu referire la aplicabilitatea prevederilor art. 25 alin. (1) din Legea-cadru nr. 153/2017 în ceea ce privește indemnizația de hrană, adresându-se Înaltei Curți de Casație și Justiție numai pentru că au considerat că sesizarea prealabilă este obligatorie, așa cum s-a explicat mai sus. Or, art. 2 alin. (1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 62/2024 stabilește în sarcina titularului sesizării inclusiv obligația de „verificare“, în sensul de efectuare a unei analize prealabile a condițiilor de admisibilitate a sesizării, printre care figurează și cea a existenței unei chestiuni de drept veritabile, care prezintă un grad ridicat de dificultate. ... 54. În plus, se cuvine a se evidenția că exemplele jurisprudențiale transmise și punctele de vedere teoretice exprimate de instanțele consultate sunt unanime în sensul opiniei conform căreia indemnizația de hrană acordată funcționarilor publici este supusă limitărilor prevăzute de art. 25 din Legea-cadru nr. 153/2017. ... 55. Cât privește chestiunea de drept a limitării indemnizației de hrană acordate funcționarilor publici prin aplicarea dispozițiilor art. 11 alin. (4) din Legea-cadru nr. 153/2017, cuprinsă numai în sesizarea formulată de Tribunalul Suceava - Secția de contencios administrativ și fiscal, este de notat că, deși întrebarea este formulată în termeni generali, astfel încât se creează aparența că s-ar referi la toate categoriile de funcționari publici, în realitate ea este circumscrisă situației funcționarilor din cadrul familiei ocupaționale „Administrație“ din aparatul propriu al consiliilor județene, primării și consilii locale, din instituțiile și serviciile publice de interes local și județean din subordinea acestora, ce se încadrează în obiectul de reglementare al art. 11 din Legea-cadru nr. 153/2017 și din care fac parte reclamanții din litigiul în care s-a formulat sesizarea. ... 56. Pentru această categorie de personal, prin Decizia nr. 38 din 17 februarie 2025, Înalta Curte de Casație și Justiție - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept a statuat că: „În interpretarea și aplicarea dispozițiilor art. 11 alin. (4) și ale art. 18 din Legea-cadru nr. 153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice, cu modificările și completările ulterioare, prin acordarea indemnizației de hrană, nivelul veniturilor salariale nu poate depăși nivelul indemnizației lunare a funcției de viceprimar.“ ... 57. Prin urmare, la acest moment nu mai este îndeplinită condiția ca Înalta Curte de Casație și Justiție să nu fi statuat asupra problemei de drept în discuție, impusă atât prin dispozițiile art. 2 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 62/2024, cât și prin art. 519 din Codul de procedură civilă. ... 58. Având în vedere toate aceste argumente, care demonstrează neîndeplinirea cumulativă a condițiilor de admisibilitate în privința ambelor sesizări conexate, se impune respingerea sesizărilor, ca inadmisibile. ... ...