Decizia CCR nr. 219/2020Punctul 22

22. Curtea reține, totodată, că toate considerentele Deciziei nr. 651 din 25 octombrie 2018, mai sus analizate, au în vedere doar posibilitatea revizuirii laturii penale a cauzei, ele nefăcând referire și la aspectele civile ale acesteia. De altfel, posibilitatea revizuirii aspectelor civile ale cauzei, ca urmare a pronunțării de către Curtea Constituțională a unei decizii de admitere prin care este constatată neconstituționalitatea unei norme penale de incriminare, nu a fost avută în vedere nici cu ocazia pronunțării de către Curtea Constituțională a Deciziei nr. 126 din 3 martie 2016, prin care instanța de contencios constituțional s-a pronunțat cu privire la condițiile în care poate fi formulată cererea de revizuire în ipoteza prevăzută la art. 453 alin. (1) lit. f) din Codul de procedură penală. Prin comiterea faptelor prevăzute de legea penală, pe lângă afectarea valorilor sociale ocrotite prin legea de incriminare, pot fi produse și prejudicii civile de natură patrimonială sau de natură nepatrimonială evaluabile în bani. Repararea acestor prejudicii se poate face fie prin promovarea unei acțiuni civile, în fața unei instanțe civile, conform art. 27 alin. ( 1) din Codul de procedură penală și prevederilor Codului de procedură civilă, în scopul angajării răspunderii civile delictuale a persoanei care a comis fapta sau a altei persoane chemate să răspundă civil pentru faptele acesteia, fie prin exercitarea acțiunii civile în cadrul procesului penal, conform art. 19-28 din Codul de procedură penală. Dispozițiile art. 14-17 din Codul de procedură penală reglementează acțiunea penală, iar cele ale art. 19-28 din același cod reglementează acțiunea civilă. Potrivit art. 14 alin. (1) din Codul de procedură penală, acțiunea penală are ca obiect tragerea la răspundere penală a persoanelor care au săvârșit infracțiuni, iar, conform art. 19 din Codul de procedură penală, acțiunea civilă poate fi exercitată în cadrul procesului penal și are ca obiect tragerea la răspundere civilă delictuală a persoanelor responsabile potrivit legii civile pentru prejudiciul produs prin comiterea faptei care face obiectul acțiunii penale. În vederea exercitării acțiunii civile în cadrul procesului penal, persoana vătămată trebuie să se constituie parte civilă, conform dispozițiilor art. 19 alin. (2) din Codul de procedură penală. Astfel, acțiunea penală derivă din dreptul statului de a trage la răspundere penală persoanele care săvârșesc infracțiuni și presupune soluționarea de către organele judiciare a unui raport juridic penal de conflict. Pe lângă acestea, dispozițiile Codului de procedură penală prevăd posibilitatea existenței în cadrul procesului penal a unui conflict de drept extrapenal și, prin urmare, a unui raport juridic extrapenal, de natură civilă, care constituie obiectul acțiunii civile exercitate în cadrul procesului penal. Aceasta reprezintă un mijloc juridic prin care raportul de conflict civil este adus în fața organelor judiciare penale, în scopul soluționării lui de către acestea din urmă. Este de reținut că acțiunea civilă rămâne distinctă de acțiunea penală, pe tot parcursul procesului penal, motiv pentru care aceasta poate fi soluționată împreună cu acțiunea penală, conform art. 25 alin. (1) din Codul de procedură penală, sau separat de aceasta, potrivit alin. (5) -(6) ale aceluiași articol. De asemenea, dispozițiile art. 25 alin. (5) și (6) din Codul de procedură penală prevăd situațiile în care instanța penală lasă nesoluționată acțiunea civilă. Totodată, potrivit art. 26 alin. (1) din Codul de procedură penală, acțiunea civilă poate fi disjunsă de acțiunea penală, atunci când soluționarea acesteia determină depășirea termenului rezonabil de soluționare a acțiunii penale. Nu în ultimul rând, art. 27 din Codul de procedură penală prevede cazurile în care acțiunea civilă este soluționată la instanța civilă. Referitor la soluționarea acțiunii civile exercitate în cadrul procesului penal, alin. (5) al art. 19 din Codul de procedură penală prevede că repararea prejudiciului material și moral se face potrivit dispozițiilor legii civile. Așadar, indiferent de calea procesuală aleasă, acțiunea civilă exercitată în scopul reparării prejudiciilor produse prin săvârșirea unei fapte prevăzute de legea penală se soluționează în mod exclusiv potrivit legii civile. ...